Măsurile preventive în procesul penal, în ansamblul lor, nu reprezintă o instituție nouă, însă modificările aduse prin noul Cod de procedură penală, în special prin reglementarea arestului la domiciliu, cât și prin intervențiile Curții Constituționale în soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate formulate, au creionat o nouă optică și o nouă abordare a individualizării măsurilor preventive.
În plus, modul în care noua instituție a arestului la domiciliu este pusă în executare a generat situații extrem de diverse, de multe ori inedite, a căror gestionare și soluționare reprezintă o adevărată provocare pentru toate organele judiciare implicate în luarea și supravegherea acestei măsuri. Nu mai puțin, măsura în care normele interne ce reglementează executarea măsurilor preventive sunt sau nu compatibile cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului și modalitatea în care dispozițiile convenționale pot fi aplicate, eventual în mod direct, în practica judiciară națională, constituie un alt punct de interes al noilor reglementări procesuale în materia măsurilor preventive. Lucrarea Măsurile preventive încearcă să adune laolaltă spete cât mai variate, pentru a contura o imagine cât mai amplă a practicii judiciare formate în această materie după intrarea în vigoare a noilor Coduri. Este abordată îndeosebi cazuistică referitoare la înlocuirea sau revocarea măsurilor preventive, criteriile de individualizare a acestora, obligațiile ce trebuie sau pot fi impuse, precum și aspecte privind durata rezonabilă și/sau încetarea măsurilor preventive și luarea sau menținerea acestor măsuri față de inculpații persoane juridice.
