Spirite-Animale Vol. 4: Foc si gheata

    Aventura continuă în acest al patrulea volum al celebrei serii fantasy interactive.     În creștetul înghețat al lumii se petrec lucruri stranii. Conor, Abeke, Meilin și Rollan au traversat Erdașul în lung și-n lat în misiunea lor de a-i opri pe nemiloșii Cuceritori.
Citește tot rezumatul cărții Spirite-Animale Vol. 4: Foc si gheata... Doar ei patru, cu ajutorul legendarelor lor spirite-animale, au puterea să împiedice ca întreaga lume să cadă sub o stăpânire malefică. Croindu-și drum înspre nordul friguros, pe urma unor indicii, eroii noștri ajung la un sat liniștit unde nu toate lucrurile sunt așa cum par. Nu le va fi ușor să descopere adevărul acestui loc de un farmec înșelător…, iar timpul se scurge deja cu repeziciune. Cuceritorii sunt pe urmele lor.     Fragment din romanul "Spirite animale Vol. 4: Foc și gheață" de Shannon Hale:     „Meilin se opri în mijlocul unui câmp înzăpezit și privi înapoi. Era mult mai aproape de tabără decât de Orașul de Gheață. Își continuă drumul, deși inima îi bătea dureros în piept, iar gura i se uscase de teamă.     — Grăbiți-vă, le șopti lui Tarik, Conor, Maya și Rollan. Echipați-vă. În liniște. Am găsit-o pe Suka.     Niciunul nu puse întrebări. Începură direct să-și încalțe ghetele și să-și îmbrace paltoanele. După câteva clipe porniră din nou prin zăpadă.     Meilin privi înapoi. Vidra lui Tarik, Lumeo, își părăsise starea pasivă și era ascunsă în cojocul lui Tarik, cu capul ieșit în afară prin deschizătura de la gât. Fără îndoială că și salamandra Mayei era ascunsă pe undeva, încercând să-și țină de cald. Briggan alergă alături de Conor, plescăind din când în când din fălci în bătaia vântului. Essix nu era de găsit.     Părea că intrarea în Orașul de Gheață se află la kilometri întregi depărtare. Meilin își simțea inima zvâcnind și mai tare.     Oare procedase greșit? Se simțea cuprinsă de îndoiell chinuitoare. Poate că Abeke o păcălise, se jucase cu emoțiile ei ca s-o convingă s-o lase singură. Când aveau să ajungă în Palatul de Gheață, Ursul Polar de Cristal avea să fie de negăsit. Abeke avea să fie de negăsit. Meilin va pierde încrederea celorlalți mai mult decât Conor, după ce le dăduse unul dintre talismane Cuceritorilor. Și va amâna din nou răzbunarea tatălui său.     Meilin alergă în frunte, iar când începu să coboare treptele ascunse, auzi o exclamație surprinsă din urma ei.     Exclamațiile continuară când părăsiră tunelul îngust și pătrunseră în oraș.     — Cântecul, șopti Conor. Orașul făurit de artiști. Oraș cioplit. L-am găsit.     Meilin își duse degetul la buze și arătă înspre cea mai apropiată fereastră, indicând că nu erau singuri. Rollan privea în jur cu ochii mari, iar Tarik cercetă pe fugă împrejurimile, dar se străduiră cu toții să nu-nceținească pasul ca să se minuneze de cele din jur și o urmară pe Meilin în cea mai mare grabă posibilă. Potecile de gheață fuseseră cioplite cu grijă sub formă de pavaj cu dale, pentru a le face mai puțin alunecoase. Dar tot gheața era, iar prăpastia care începea imediat la marginea drumului era atât de adâncă, încât privirile întâmpinau numai întuneric.     Se grăbiră mai departe, pășind repede și cu grijă. Ce s-ar întâmpla dacă locuitorii orașului s-ar trezi și i-ar găsi în orașul lor tainic?     Ce s-ar întâmpla dacă ar descoperi că Abeke a dispărut cu talismanul?     Alte exclamații în urma ei în clipa în care ajunseră la Palatul de Gheață și la sloiul în care era închisă Suka. Meilin înconjură gheață, simțindu-și mijlocul înghețat ca orașul din spatele ei. Nu apăruse nicio gaura în gheață. Ursul Polar de Cristal era în continuare agățat de laba înghețată a Sukăi. Abeke îi aștepta pe trepte.” Citește mai puțin...