Ținta mea este de a-i convinge pe toți cei care cred că merită să te îndeletnicești cu metafizică de faptul că este neapărat necesar ca ei să-și întrerupă pentru o vreme orice activitate, să nu mai țină seama de cele ce s-au înfăptuit până în prezent și să-și pună mai întâi de toate întrebarea: «Este metafizică, în genere, posibilă?»“ „Nu este însă ceva chiar nemaiauzit că, după o îndelungată strădanie în câmpul unei anumite științe, atunci când lumea se minunează cât a ajuns ea de departe, să-i treacă totuși, în cele din urmă, cuiva prin minte întrebarea: dacă și în ce chip o asemenea știință este în genere posibilă? Căci rațiunea umană este atât de dornică să construiască, încât în mai multe rânduri ea a ridicat deja turnul, iar apoi l-a dărâmat pentru a afla cum îi sunt alcătuite temeliile.“ (Immanuel KANT) „Republicarea repetată a acestei traduceri este deosebit de îmbucurătoare, în măsura în care arată cât de viu a rămas, la noi, interesul pentru filozofia lui Kant.
Cu atât mai mult cu cât textul acestei scrieri, chiar dacă nu tot așa de arid precum cel al Criticii rațiunii pure, nu este deloc ușor de parcurs. Disponibilitatea cititorilor de a înfrunta aceste greutăți are o bună explicație. Mulți știu că gânditorul din Konigsberg a scris Prolegomenele tocmai cu intenția de a înlesni accesul la idei centrale ale filozofiei sale critice.“ (Mircea FLONTA, Thomas KLEININGER)
