Medicina, nutritie si buna dispozitie

Râsul împreună cu doctorul de nutriție nu îngrașă! Am descoperit într-o zi că ne-a inundat pseudoștiință și că îi cad pradă oameni naivi, incapabili să discearnă între adevărul știintfic, verificat și reproductibil de fiecare dată, și testimoniale contrafăcute despre leacuri miraculoase contra orice sau preventive contra nimic.
Citește tot rezumatul cărții Medicina, nutritie si buna dispozitie... Atunci m-am hotărât să scriu despre biologia și funcționarea corpului omenesc, despre biochimie și alimente, despre adevărurile verificabile și fanteziile imposibil de reprodus promovate de medicină alternativă. Am început să scriu ceea ce s-ar putea numi niște pamflete medicale, pe care le-am postat pe Facebook. Fără ură și resentiment însă: consider că fiecare om are dreptul să aleagă orice i se pare potrivit sănătății sale, cu condiția să nu se pună pe sine și pe alții în pericol și să aleagă informat, nu dus de nas. Am scris așa cum vorbesc de obicei, zâmbind, fiindcă și eu cred că «glumind putem spune orice, chiar și adevărul» (Sigmund Freud). Într-o bună zi am fost contactată de Editura Humanitas și mi s-a propus să adunăm textele mele într-o carte. Sincer, nu mă așteptam ‒ și i-am întrebat de ce ar face asta. Răspunsul m-a convins: «Pentru că aveți umor, aveți vervă și aveți dreptate!» Așa s-a născut această carte pe care o ții în mână, cititorule. O carte care aș vrea să-ți descrețească fruntea și să te facă să râzi din toată inima, fiindcă ‒ știi ceva? ‒ râsul împreună cu doctorul de nutriție nu îngrașă! Sper să-ți ofere răspunsuri la întrebări despre mâncarea sănătoasă, vitamine, antioxidanți și la multe alte dileme ale omului modern. Și mai sper să te facă mai precaut ori de câte ori citești sfaturi fără semnătura unui specialist, ori de câte ori vrei să faci vreo analiză fantasmagorică ori să încerci un tratament miraculos și fără efecte adverse. - Dr. Simona Tivadar Fragment cin cartea "Medicină, nutriție și bună dispoziție" de Simona Tivadar: "Recviem pentru cârnați    Îndurerați consumatori, întristată adunare, ne-am întâlnit aici ca să comemorăm intrarea cârnaților, kaize-rului și slăninuței afumate în neființă, că nu ne mai lăsă OMS să le mâncăm fiindcă dau cancer. Ce științific și precis! Fix ca pe site-urile de analfabeți, să nu aibă nimeni dubii! Ce contează nuanțele, ca și cum între uz și abuz nu ar fi nici o diferență (iar noi, românii, știm ce fină e linia și ce ușor se alunecă din degustare în îndestulare, apoi în îmbuibare, de numai DNA mai are colebilu' potrivit). Sunt convinsă că mesajul dramatic al Organizației Mondiale a Sănătății va ajunge fix la destinatar: austriacul va scuipa scârbit Speck-ul, spaniolii vor renunța pe loc la jamon, mongolii o să-și pună frigidere în iurte ca să nu mai afume carnea, iar ungurii vor face gulaș cu doradă. Că doar așa e comunicatul OMS: „Carnea procesată da cancer." Nu tu care, nu tu cată, nu tu procesată prin ce fel de mijloace, nu tu care compoziție de mezeluri și în ce cantitate fiecare, nu tu la ce vârstă, nu! Amănunte nesemnificative. Consumul a peste 50 de grame de mezeluri pe zi e harakiri, fără deosebire între crenvurștii făcuți din 40% slănină, un sac de amidon, potențiatori de gust și conservanți și jamon-ul iberic, făcut din porcul sportiv care face kilometri zilnic ca să-și găsească ghindele. Dacă zicea OMS că majoritatea salamioarelor, crenvurștilor, parizerelor nu au văzut carne prea multă în rețetă și că e cazul că legislația legată de producția de mezeluri să fie mult mai aspră, aplaudăm. Așa însă, am încercat mă lămuresc de unde vine panica: am citit cu atenție comunicatul și articolele la care s-a făcut referință, despre incidența cancerului colo-rectal, și m-am informat asupra metodelor de afumare și conservare a cărnii. Și ce să vezi? Chiar pe site-ul OMS scrie că anual mor cam 34000 de oameni din cauza cancerului de colon și de rect, majoritatea peste 65 de ani. Tot pe site scrie însă că mor 600000 anual din cauza alcoolului, 200000 din cauza poluării, 3000000 din cauza obezității și peste 1 milion din cauza fumatului. Incidența e mai mică în SUA și Germania (9%) decât în Suedia, România, Austria și Argentina (12%) sau decât în Portugalia, Japonia și Israel (13-15%). Deși avem legislații diferite, obiceiuri alimentare diferite și surse diferite. Cum au emis această concluzie experții CIRC? Simplu, trecând în revistă niște studii epidemiologice despre incidența cancerului colo-rectal. Statistica statisticii."   Citește mai puțin...