Cunoașterea plantelor medicinale. Valoarea terapeutică tradițională și modernă - Maria Pop, Oana Pop Lucrarea cuprinde prezentările a 50 de plante medicinale care fac parte din flora spontană sau cultivată din România.
Autoarele descriu, la fiecare plantă, denumirea științifică și cea populară, semnificația spirituală, obiceiurile populare legate de plantă respectivă, ecologia ei, trăsăturile anatomo-morfologice, produsul fitoterapeutic utilizat, compoziția chimică, acțiunea biologică, recomandările plantei respective în diferite boli, modul de folosire, precum și contraindicațiile ei. Extrem de important – cartea conține un index al bolilor cu indicațiile lor fitoterapeutice. Astfel, lucrarea se adresează tuturor acelora care, în afară de specialitățile medicale ale medicinei convenționale, vor să recurgă și la terapiile complementare, mai ales la fitoterapie. De aceea, această carte prețioasă nu ar trebui să lipsească din biblioteca oricărei familii. Cuprins: Plante medicinale din flora spontană și cultivată. Dicționar de termeni botanici utilizați în lucrare. Dicționar de termeni medicali utilizați în lucrare. Indexul denumirilor științifice. Indexul afecțiunilor și plantelor din lucrare. Fragment din cartea "Cunoașterea plantelor medicinale" de Maria Pop, Oana Pop "ARBORELE DE SCORȚIȘOARĂ Denumire științifică: Cinnamomum zeylanicum, sin. C. verum, familia Lauraceae. Alte denumiri populare: Scorțișoară de Ceylon, Scorțișoară-adevărată. Semnificație spirituală și obiceiuri populare: În Biblie, Scorțișoară se menționează de mai multe ori. Dintre acestea, amintim folosirea Scorțișoarei ca ingredient al Sfântului și Marelui Mir. În Vechiul Testament aflăm că Moise este sfătuit de Dumnezeu cum să pregătească mirodeniile, printre care și scorțișoară la prepararea mirului pentru ungerea sfântă: "Să iei din cele mai bune mirodenii: cinci sute sicli de smirnă aleasă; jumătate din aceasta, adică două sute cincizeci de sicli de scorțișoară mirositoare; două sute cincizeci de sicli trestie mirositoare; casie cinci sute de sicli socotiți după siclul sfânt, precum și un hin de untdelemn de măsline. Din ele veți face mir pentru ungere sfântă, înmiresmat după meșteșugul făcătorilor de aromate; aceasta va fi mirul pentru ungere sfântă". (Ieșire 30, 23-25). În „Cântarea Cântărilor", cel mai frumos poem de dragoste creștin, aflăm că mirele este fermecat de frumusețea miresei, care este înmiresmată cu parfum care are aromă de Scorțișoară. Este menționată în scrierile lui Herodot, Plinius cel Bătrân. Chinezii foloseau Scorțișoară încă din 2800 înainte de Hristos ca remediu împotriva răcelii și în probleme digestive. Vechii egipteni foloseau Scorțișoară pentru îmbălsămare datorită mirosului și calității de conservant. A fost prețuită mult în Europa medievală. Foarte mult folosită era în zonele arabă și indiană, atât în arta culinară, cât și la deserturi. În India Scorțișoară era folosită sub formă de fâșii întregi, prăjite în ulei până se derulau, devenind drepte, când aroma era mai puternică. Mugurii de Scorțișoară se folosesc în China și India. În Europa se folosește Scorțișoară pentru aromarea produselor de cofetărie. Băutura de ceai sau vin cu Scorțișoară este bine cunoscută și în România ca un antidot împotriva răcelilor. Scorțișoară este un element important în terapia ayurveda."