Avanposturi ale Marii Uniri

Volum dedicat Centenarului Marii Uniri Marea Unire a românilor de la 1918, având în vedere întregirea într-un singur stat a tuturor fiilor neamului din Bucovina, Basarabia și Transilvania cu Țara Mamă, a fost un act unic și irepetabil în istoria noastră zbuciumată.
Citește tot rezumatul cărții Avanposturi ale Marii Uniri... El a consfințit aspirația de veacuri a românilor din aceste provincii, dorința lor fermă și irevocabilă de a trăi și a crea împreună, „uniți în cugete și simțiri”. A fost ceasul auroral al nostru, pregătit prin mari eforturi și jertfe de sânge de către toți combatanții Marelui Război din 1916-1918. A fost un proces îndelung, la care și-au adus contribuția nu numai renumiți și importanți fii din elita țării, ci și gânditori și luptători pentru emanciparea socială și națională aparținând altor neamuri ale Europei care au socotit cauza noastră o cauză dreaptă și conformă cu ideile liberale ale veacului. Am selectat în cartea de față câteva din aceste biografii tulburătoare, socotindu-i pe toți, români și străini deopotrivă, drept „avanposturi ale Mării Uniri”. (Mircea Popa) * * * Cuprins Argument Ziaristul italian Roberto Fava și românii Bjørnstjerne Bjørnson un prieten al poporului român Scotus Viator – „un nume de legenda” Dr. Karl Lueger un simpatizant al romanilor Ludovic Mocsary – „corbul alb” al maghiarimii Oszkar Jaszi și cauza naționalităților Un moment al relațiilor romano slovace: Szvetozar Hurban Vajanski Urban Jarnik, un cărturar cu suflet de aur Slovacul Milan Hodza și cauza românească Diplomatul francez Saint Aulaire  îndrăgostit de România Generalul francez Berthelot și războiul de întregire al neamului Vasile Lucaciu – luptător pentru Marea Unire Octavian Goga, slujitor al ideii naționale Patriarhul Miron Cristea – luptătorul național Vasile Goldiș – doctrinarul Mării Uniri Episcopul Clujului Nicolae Ivan Ion Nistor – istoric al Mării Uniri Alexe Mateevici, poetul limbii române * * * Mircea Popa (n. 29 ianuarie 1939, Lazuri de Beiuș/Bihor). Critic și istoric literar. Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1960). Doctorat în litere cu o teză despre Ilarie Chendi (1970). Debut absolut în Steaua, 1963. Premiul N. Iorga al Academiei Române. Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2003). Ordinul „Pentru învățământ” în grad de comandor (2004); Crucea Transilvană, Medalia Eminescu și Medalia Corneliu Coposu; cetățean de onoare al Blajului și al localităților Lazuri de Beiuș și Popești (jud. Bihor), senior al Clujului. Citește mai puțin...