Jocul minciunii

Bestseller Sunday Times și New York Times • Unul dintre cele mai bune romane polițiste și thrillere din 2017 de pe Amazon • De la autoarea bestsellerului Într-o pădure întunecată   Patru prietene.
Citește tot rezumatul cărții Jocul minciunii... Un legământ. Cineva însă ascunde adevărul. Un nou thriller semnat de scriitoarea-fenomen Ruth Ware.  Mesajul vine în orele târzii ale nopții. Doar patru cuvinte: Am nevoie de voi. Isa lăsă totul, își ia fetița de câteva luni în brațe și se îndreaptă spre Salten. Și-a petrecut cele mai importante zile din viața ei în internatul construit în acel ținut mlăștinos, zile a căror amintire încă o bântuie. În școală, Isă și cele trei prietene ale ei jucau adesea Jocul Minciunii, convingându-i pe oameni de cele mai scandaloase povești. Acum, după șaptesprezece ani de secrete, ceva îngrozitor a fost descoperit pe plajă. Ceva care o va aduce pe Isă față în față cu propriul trecut și cu cele trei femei pe care nu le-a văzut de ani de zile, dar pe care nu le-a uitat niciodată…   Un thriller incisiv. Îți dă fiori și în același timp te atrage irezistibil. (Sunday Mirror) Teribil, captivant, ingenios. (Daily Express) Tăios și provocator. (Independent) Îți dă o senzație puternică de claustrofobie. (Sunday Times) Agatha Christie se întâlnește cu Fața din tren. (The Sun) Ruth Ware a crescut în Sussex, pe coasta sudică a Angliei. A avut meserii dintre cele mai diverse: a fost chelneriță, librar, profesoară de engleză și ofițer de presă. Acum locuiește lângă Brighton împreună cu familia. Drepturile de ecranizare pentru televiziune a romanului Jocul minciunii au fost cumpărate de Entertainment One în parteneriat cu Gotham Group.       Fragment din volum:     "Și, exact cum prevăzuse Kate, pe peron se vanzoleau o grămadă de turiști și, în momentul în care trenul a oprit în gară, Thea a lăsat să-i scape un geamăt scurt. În ușa compartimentului nostru a apărut o familie de turiști care se îndreptă spre plajă, mamă, tata și un băiețel de vreo șase ani, cu o găleată și o lopățică de nisip într-o mână și o înghețată de ciocolată topită în cealaltă.     — Mai e loc pentru încă trei? a întrebat tatăl vesel, deschizând ușa și lăsându-i pe toți să dea buzna înăuntru, trântind ușa după ei.     Compartimentul, și așa mic, a devenit deodată neîncăpător.     — Îmi pare rău, a zis Thea și chiar părea că regretă în mod autentic, ne-ar plăcea să vă primim, dar prietena noastră aici de față, a zis ea și a arătat spre mine, a primit o permisiune de ieșire din închisoare de o zi și parte din înțelegere este să nu aibă niciun fel de contact cu minorii. Decizia curții a pus accentul anume pe acest aspect.     Bărbatul a început să clipească des, iar nevestei i-a scăpat un râs nervos și scurt. Băiatul nu ascultă, era prea preocupat să culeagă bucăți de ciocolată de pe tricou.     — La copil ne gândim în primul rând, a zis Thea serios. Ca să nu mai zic și de faptul că Ariadne chiar nu vrea să se întoarcă la școala de corecție.     — Alături e un compartiment gol, a zis Kate, iar eu mi-am dat seama că încerca din răsputeri să nu râdă. S-a ridicat și a deschis ușa spre coridor. Îmi pare rău. Nu vrem să vă deranjăm. Dar cred că, pentru binele tuturor, cel mai bine e să plecați.     Bărbatul ne-a aruncat o privire bănuitoare și apoi le-a făcut loc nevestei și băiețelului să iasă în coridor.      N-au ieșit bine, că Thea a și început să pufnească pe nas, abia așteptând să se închidă ușa compartimentului, dar Kate dădea din cap nemulțumită.     — Nu primești niciun punct pentru asta, a zis ea. Chipul ei se chinuia să ascundă chicotele de râs pe care și le suprimă. Nu te-au crezut, a zis ea.     — Ei, hai! Thea a scos o țigară din pachetul pe care îl ținea în buzunarul sacoului și a aprins-o, trăgând adânc în piept, sfidând semnul de pe geam care zicea: „Fumatul interzis." Au plecat, nu-i așa?     — Dar, dar asta numai pentru că au crezut că ești nebună de legat. Nu se pune.     — Asta e... un joc la voi? am întrebat eu, nesigură.     A urmat o pauză lungă. Thea și Kate s-au uitat una la cealaltă și am văzut din nou acea comunicare mută dintre ele, ca un curent electric curgând de la una la alta, ca și cum s-ar fi hotărât ce să răspundă. Apoi Kate a zâmbit, un zâmbet discret, tainic, s-a aplecat în față, spre spațiul dintre cele două banchete, atât de aproape, că îi vedeam dârele întunecate din ochii albaștri-cenușii.     — Nu e un joc oarecare, a spus ea. Este Jocul cu J mare. Este Jocul Minciunii.”  Citește mai puțin...