Cea mai usoara cale

Cea mai ușoară cale. Rezolvă-ți problemele și alege drumul iubirii, fericirii, bogăției și vieții pe care ai visat-o. Subconștientul nostru a stocat toate amin­tîrile noastre. Cât timp aceste amintiri sunt adormite, aranjate în banca memoriei, ele nu reprezintă o problemă.
Citește tot rezumatul cărții Cea mai usoara cale... Oamenii care apar în viețile noastre, vizitele în anumite locuri sau diverse situații de viață trezesc aceste amintiri. În acest fel, amintirile se transformă în gânduri și se manifestă. De aceea, este foarte important să știm că, în realitate, oamenii apar în viețile noastre pentru a ne da încă o șansă. Și care este această șansă? Este șansa de a ne asuma 100% responsabilitatea spunând: „Îmi pare rău, te rog iartă-mă pentru ceea ce se întâmplă în mine, de a creat asta.” (Ho’oponopono). Ai observat că, de fiecare dată când apare o problemă, tu ești acolo? Dacă acea chestiune nu s-ar regăsi în tine, nu ai fi capabil să o percepi. Problemele sunt simple repetări ale amintirilor noastre. Sunt ca niște informații înregistrate pe o casetă audio. Când casetă începe să cânte, noi credem că e ceva real. Problemele se repetă deoarece atunci când apar,  noi reacționăm la ele și ne atașăm de ele. Nu încetam să ne gândim la pro­blema și astfel, suntem prinși în capcană. Atră­gem și mai multe probleme în loc să alegem pur și simplu să ne detașăm de ele. Ai observat că începem să gândim obsesiv doar atunci când apare o problemă? Odată ce începe acest cerc vicios, uitam că avem puterea să oprim înregistrarea. În cartea sa, Puterea prezentului, Eckhart Tolle spune: „Mintea nu poate găsi niciodată soluția, nici nu își poate permite să vă lase pe dvs. să o faceți, pentru că este ea însăși o parte a «problemei».” De multe ori, caseta cântă, dar în surdină. Nici măcar nu suntem conștienți de asta. Totuși, în subconștient, casetele „cântă” mereu. De aceea este atât de important să ne asumăm responsabilitatea, sută la sută. Numai în acest fel înțelegem că suntem doar noi și înregis­trările noastre, gândurile și programele noastre. Hai să luăm exemplul unui diapozitiv proiectat pe un perete sau pe un ecran. Știm foarte bine că, deși vedem imaginea proiectată pe perete sau pe ecran, ea nu este acolo, ci în proiector. La fel se întâmplă și cu problemele noastre, ele reprezintă doar o proiecție a ceea ce se află în noi și nu în afară. Cu toate acestea, ne petrecem viețile încercând să schimbăm ecranul. Pro­blema nu este în „afară”. Mereu căutăm soluția acolo unde nu trebuie. Este foarte important să ne amintim că problemele, situațiile și oamenii nu există în afara noastră așa cum îi percepem și că percep­ția noastră este o simplă reflecție a gândurilor noastre. Nici problemele nu sunt ceea ce credem noi. Niciodată nu știm ce se întâmplă, de fapt. Problemele sunt mereu oportunități. Trebuie să realizăm că suntem parte a evenimentului sau a problemei și că noi am creat-o. Și asta este o veste bună deoarece dacă noi am creat-o, putem să o schimbăm fără să mai depindem de nimeni și de nimic. Citește mai puțin...