M-am hotărât să dau la iveală acest tratat pentru ca omul să-și potolească întrucâtva setea de a cunoaște mările mistere ce-l înconjoară. Știu de pe acum că, după ce va parcurge câteva pagini, cititorul se va opri din lectură, punându-și întrebarea: „Dar de unde știe autorul cărții de aceste mistere ale universului?” Întrebarea e firească și merită să primească un răspuns.
Prezența lucrare este fructul comunicărilor entităților spirituale superioare, Lumini ale Cerului, care au revelat Adevărul câtorva iubiți frați ai lor de pe pământ1. La aceste comunicări am adăugat, în prima carte a lucrării, cunoștințele ezoterice publicate până în prezent, în a doua carte vorbind doar Cerul prin trimișii săi. Așadar, această lucrare este un mănunchi de cunoștințe adunate de la diferiți autori, din relatările marilor lucizi spirituali pe care i-a avut pământul până acum, dar mai ales din comunicările primite de la marile Lumini Cerești. Desigur, adevărurile descrise în acest tratat vor depăși înțelegerea mulțimii. Numai entitățile spirituale evoluate le vor înțelege, aprecia, sorbi cu nesaț, până la ultima pagină. Cei care încă nu se ridică la nivelul acestor destăinuiri, vor zâmbi, socotindu-le fantezii, rătăciri ale unor minți bolnave. Acestora le recomand cu insistență să închidă cartea și să nu o mai citească, deoarece, într-adevăr, le tulbură mintea și mersul vieții. Să dea Domnul ca Lumina, că adevărurile expuse în această operă, să se reverse în sufletele semenilor mei, iar razele ei binefăcătoare să-i conducă pe calea binelui și a iubirii Iubite cititor, dacă am putut face puțină lumină în sufletul tău, mă voi simți fericit când voi fi sus. Dar dacă cele scrise aici ți s-au părut visări sau fantezii, îți cer iertare că ți-am tulburat ideile și ți-ai pierdut timpul cu citirea acestei cărți. Însă, îți afirm, în fața lui Dumnezeu, că tot ce am scris nu e de la mine – căci și eu sunt un om ca orice om – ci sunt ideile, gândirea celor din lumea tăcerii, din lumea luminii eterice. Vor veni după mine alții, care vor semăna idei și mai înalte, profunde și sublime. Ceea ce n-am putut face eu vor face urmașii mei, căci așa e legea firii, legea evoluției. Îți mulțumesc Părinte că m-ai învrednicit să mă achit de ceea ce duhul meu a promis înainte de a veni în lumea trupească. Amin!
