Statul bunastarii pe filiera romaneasca. Fracturi ale dezvoltarii si rupturi ale memoriei

Se pare că trei decenii de tensiuni și revendicări sociale în tiparele postcomunismului, însemnând tot atâția ani de critică a discursului de sorginte comunistă asupra istoriei, nu au putut impune nicio reprezentare în legătură cu începuturile românești ale statului bunăstării capabilă să o disloce din sfera ideilor primite de-a gata pe cea a factorilor politici dominanți ai epocii precomuniste răspunzând la presiunile socialiste și sindicale din domeniu printr-o atitudine de rezistență agonică, tergiversare îndărătnică, cedare prea mult amânată și compromis confuz.
Citește tot rezumatul cărții Statul bunastarii pe filiera romaneasca. Fracturi ale dezvoltarii si rupturi ale memoriei... Dacă abordările istorice consacrate perioadei comuniste tind să consacre o judecată negativă generalizatoare asupra etapei respective de dezvoltare a așezămintelor statului social, ele par să fie solidare, altminteri, cu supraviețuirea perspectivei istorice comuniste asupra începuturilor politicii sociale, desfășurate pe parcursul epocii anterioare. Cartea Statul bunăstării pe filiera românească este menită să preîntâmpine perpetuarea unor asemenea contradicții.  Ea susține că o reconstituire atentă a procesului pe filiera să românească ne determină să plasăm în plan secund factorii de schimbare văzuți îndeobște că principali responsabili pentru adoptarea primelor elemente de legislație a muncii și pentru promovarea celor mai timpurii manifestări ale politicii sociale, anume militantismul socialist și sindicalismul muncitoresc dezvoltat în strânsă asociere cu acesta, argumentând în schimb ca alte forțe active în epocă sunt îndrituite să dețină ponderea cea mai mare în cadrul aceleiași reconstituiri. E vorba, mai întâi, despre principiile fundamentale și pledoariile liberale cu orientare de stânga, avansate prin departajare față de o sumă de prezumții contemporane ale liberalismului european și ale celui autohton. Sunt invocate, apoi, ideile de factură corporatistă referitoare la reprezentarea intereselor profesionale, împreună cu instituțiile constituite în consonanță cu ele. Și este revendicată ca având o relevanță majoră, în fine, mișcarea de reprezentare profesională a claselor mijlocii, constituită din meseriași și mici industriași, precum și din membri ai profesiunilor intelectuale. Citește mai puțin...