Capcanele politice ale sociologiei interbelice

De ce consider acest volum un act editorial important? Pentru că nu urmează logica modei culturale actuale — exaltarea virtuților multilaterale ale interbelicului. Pentru că abordează dimensiunea politică a școlii Sociologice de la București conduse de Dimitrie Guști, demers încercat accidental, dar mai ales ideologizat în perioada ante- și postdecembristă de experții institutelor academice. S-a vorbit foarte mult despre reformismul lui Dimitrie Guști, mai puțin de strânsele sale legături cu Regele Carol al II-lea. Importanța volumului depășește valoarea sa intrinsecă prin faptul că analizează nu o formațiune politică, nu o clasă socială, ci dimensiunea politică a vieții unui grup intelectual. El ar putea contribui la a explica de ce preluarea modelului interbelic în epoca postdecembristă a constituit o greșeală de proporții a elitei anilor ’90, în cazul căreia doar superficialitatea cunoașterii istorice a fost mai mare decât naivitatea evidentă.
Citește tot rezumatul cărții Capcanele politice ale sociologiei interbelice... Această elită nu a fost conștientă de multiplele capcane pe care le ascunde modelul interbelic. Volumul lui Antonio Momoc este încă o dovadă că se poate scrie altfel despre interbelic, și mai mult decât atât, ca tânăra generație de cercetători se debarasează de mitizare, nu prin manifeste, ci prin lucrări la obiect. Zoltan Rostas Antonio Momoc s-a născut în București la 31.03.1978. După Revoluție a urmat liceul „Iulia Hasdeu“ — secția filologie-istorie. În perioada 1996-2000 a studiat la Facultatea de Jurnalism și științele Comunicării, Universitatea din București, unde a absolvit și masterul în științele comunicării. În ultimii doi ani de Jurnalism a frecventat simultan cursurile Facultății de științe Politice ale aceleiași Universitați. Din 2002 are o licență în științe politice. Din 2005 are un master în științe politice la școala Națională de științe Politice și Administrative. A susținut în 2008, la Facultatea de Sociologie și Asistența Socială, teza de doctorat „O istorie politică a școlii Sociologie de la București“.