Un pelerin grec, Constantin Caragea, ajungând la Mănăstirea Neamț, descrie astfel chipul prin de Duhul Sfânt al marelui stareț paisie: "Pentru prima dată în viață am văzut cu ochii mei sfințenia întrupată și neprefăcută.
Pe mine mă uimi fața lui luminoasă și palidă, fără pic de sânge, o barbă mare albă, lucitoare ca argintul, și curățenia neobișnuită a hainelor sale și a chiliei. Vorbirea lui era blândă și cu totul sinceră. Mi se părea că era un om cu totul desprins de trup!"
