Studiul China - }

Studiul China. Cel mai complet studiu despre nutriție realizat vreodată, cu implicații extraordinare asupra dietei, pierderii în greutate și sănătății pe termen lung În ciuda măsurilor luate, sănătatea Americii se degradează de la o zi la alta.
Citește tot rezumatul cărții Studiul China - }... Deși cheltuim mai mulți bani pe cap de locuitor pentru îngrijirea sănătății decât orice altă societate din lume, două treimi dintre americani sunt supraponderali, iar peste 15 milioane sunt diabetici, numărul lor crescând cu mare viteză. Bolile de inimă au o incidență la fel de mare ca acum treizeci de ani, iar războiul împotriva cancerului, declanșat în anii ‘70, s-a dovedit a fi un eșec lamentabil. Jumătate din americani au o problemă de sănătate care necesită prescrierea de medicamente în fiecare săptămână, și peste 100 de milioane de americani au valori prea mari ale colesterolului. Pentru ca lucrurile să fie și mai rele, copiii și tinerii americani tind să se îmbolnăvească începând de la vârste din ce în ce mai fragede. O treime din copiii americani sunt supraponderali sau prezintă riscul de a deveni supraponderali. Un număr din ce în ce mai mare dintre ei cad pradă unei forme de diabet care până nu demult putea fi găsită numai la adulți, după care sunt îndopați cu medicamente. Iar cauza tuturor acestor probleme este de fiecare dată aceeași: masă de dimineață, masa de prânz și masa de seară. Studiul China prezintă un mesaj clar și concis de speranță, risipind multe mituri și dezinformări legate de starea de sănătate. Dacă dorești să fii sănătos, schimbă-ți dieta alimentară. Studiul China efectuat de Colin Campbell este o lucrare importantă și ușor de citit. Împreună cu fiul său Tom, el comentează aici diferite studii referitoare la relația dintre dietă și boala. Concluziile sale cu privire la consecințele dăunătoare ale consumului de proteine de origine animală sunt incredibile. La fel de surprinzătoare a fost și dificultatea de a prezenta rezultatele pe care le-a obținut publicului larg. Este o istorie care merită citită. - Robert C. Richardson, doctor în științe, laureat al Premiului Nobel. Studiul poate fi considerat un Grand-Prix în domeniul epidemiologiei. - New York Times Fragment din carte: "SĂ NE ÎNTOARCEM LA PROTEINE Nu vreau să spun cu asta ca nitriții ar fi inofensivi. Există într-adevăr o anumită posibilitate (oricât de improbabilă ar părea), ca ei să genereze cancer, fapt suficient pentru ca opinia publică să devină alarmată. Ce s-ar întâmpla însă dacă cercetătorii ar obține rezultate științifice mult mai impresionante, în sensul că ar fi mult mai substanțiale? Ce s-ar întâmpla dacă ar fi descoperit un produs chimic capabil să genereze cancer în proporție de 100% la animalele de laborator, în timp ce absența lui relativă ar limita cancerul la 0% din cazuri? Mai mult, ce s-ar întâmpla dacă această substanță chimică ar genera astfel de rezultate în urma unor doze obișnuite, și nu a dozelor extrem de mari folosite în experimentele cu NSAR? Descoperirea unei asemenea substanțe chimice ar fi Sfântul Graal al cercetării în domeniul cancerului. Implicațiile pentru sănătatea oamenilor ar fi enorme. Concluzia ar fi ca această substanță chimică ar trebui să fie mult mai de temut decât nitriții sau Alarul, și chiar mai semnificativă decât aflatoxina, unul din cancerigenii cei mai teribili cunoscuți la ora actuală. Ei bine, exact asta am descoperit eu în studiul cercetătorilor indieni, când eram în Filipine. Substanța cu pricina erau proteinele administrate cobailor în doze care se încadrează în consumul obișnuit. Proteinele! Aceste rezultate m-au șocat. În studiul indian, deși toți cobaii ar fi trebuit să fie predispuși în egală măsură pentru a face cancer la ficat după ce li s-a administrat aflatoxina, doar cei care au fost hrăniți cu proteine în proporție de 20% au făcut cancer, în timp ce cei hrăniți cu proteine în proporție de doar 5% nu s-au îmbolnăvit. Oamenii de știință, inclusiv eu, sunt prin excelență sceptici, în special atunci când se confruntă cu rezultate prea spectaculoase. De fapt, noi considerăm că este răspunderea noastră să punem sub semnul întrebării și să explorăm aceste descoperiri incredibile. De pildă, am putea suspecta că această descoperire este specifică exclusiv pentru cobaii expuși la aflatoxină, nu și pentru alte specii, inclusiv pentru oameni. Poate că rezultatele obținute au fost influențate de alte substanțe nutritive necunoscute. Poate că distinsul profesor de la MIT avea dreptate; poate că cele două grupe de animale din studiul indian au fost inversate, fapt care a produs această încurcătură... " Citește mai puțin...