Cele 5 dimensiuni ale stresului

Stresul este reacția organismului în fața modificărilor, exigențelor, constrângerilor sau amenințărilor mediului său în vederea adaptării la acesta. Faptul că acum știm definiția ne poate ajuta la ceva? Ei bine, da! Stresul desemnează o energie umană și naturală.
Citește tot rezumatul cărții Cele 5 dimensiuni ale stresului... La fel ca toate energiile, ea permite atât agonia, cât și extazul. Seamănă puțin cu electricitatea. Aceasta aduce lumină, căldura în casele noastre, dar dacă nu suntem atenți și nu știm s-o folosim, ne putem electrocuta! stresul nu trimite numai la sursele disconfortului sau ale unui slab randament profesional, dimpotrivă, gestionat în mod optimal, devine energie de progres și transformare într-o grijă de sine înțeleasă și acceptată. Dacă ocupi un post cu multă responsabilitate sau de director, tabelul de bord și intrumentele Pentagrama-MENTOR-AILEs îți vor permite să-ți supraveghezi propriul stres optimal și să găsești câmpul de intervenție pertinent pentru a-l păstra sau instaura printre colaboratorii săi, externi sau interni, și în întreprindere. În realitate, indiferent de nivelul tău de responsabilitate în firmă - sau în orice altă activitate a vieții tale profesionale - acest tablou de bord și instrumentele aferente își permit să nu te lași prins în vâltoarea stresului negativ sau să suferi de bum-out, ajutându-te să profiți din plin de stresul pozitiv. "OBIECTIVELE PROCESULUI MENTOR a fost gândit pentru colaboratorii care cauta, în van, să aplice soluții pentru a scăpa de stres și care, din această cauză, rămân credincioși..." CÂND ENERGIA NUMITĂ STRES ESTE UTILIZATĂ ÎN MOD POZITIV N-o vom repeta niciodată îndeajuns: stresul, în calitate de energie, provoacă, în noi și între noi și ceilalți, nesfârșite mișcări de du-te-vino. Această dinamică este constructivă. Vom reține câteva exemple care vor permite să arătăm că decât să ne transformăm stresul perceput negativ, este mai realist să deschidem calea expresiilor de stres „mai" pozitive. Un stres transformat poate naște creativitatea Suntem în 1970. Apollo 13, o misiune cu oameni a programului Apollo, ne oferă un formidabil exemplu de stăpânire a stresului și chiar mai mult: a unui stres pozitiv. În vreme ce totul începuse bine, un rezervor de oxigen explodează în timpul unei călătorii spre Lună, în urma unor probleme electrice. Atingerea Lunii devine astfel un obiectiv imposi-bil. Singura miză încă de actualitate și extrem de reală: acționarea în așa fel încât astronauții să se întoarcă în viață. Pentru asta, trebuie realizate economii de electricitate, pentru a se păstra energia necesară pentru întoarcerea în atmosferă. Trebuia de asemenea să se economisească și apă, indispensabilă oamenilor, desigur, dar aproape și mai mult răcirii sistemelor electronice ale modulului lunar. Ca și cum acești doi parametri de supraviețuire nu erau de ajuns, în curând dioxidul de carbon (C02) a devenit prea concentrat în acest spațiu deja foarte închis. Modulul lunar fusese conceput pentru a fi utilizat timp de două zile de doi oameni și se dovedea acum că de fapt găzduia trei oameni timp de trei zile. Din această cauză, filtrele destinate purificării atmosferei lipseau. Riscul morții astronauților devenea din ce în ce mai ridicat. Iată că intervine ceea ce încercam să demonstrăm aici: această situație stresantă, în loc să provoace o stare de panică printre membrii echipajului și inginerii de pe Houston, a dat naștere unei siderații mai întâi, apoi unui elan creativ. Au elaborat o soluție: meșterirea unui filtru improvizat cu o pereche de șosete, o copertă a planului de zbor, banda de scotch și capsule de hidroxid de litiu încă disponibile. Sfârșitul îl cunoaștem: Fred Haise, Jack Swigert și Jim Lowell s-au întors teferi și sănătoși. Stresul devenise sursa de creativitate și ingeniozitate.