Ideea de natura

Ideea de natură - O istorie a gândirii cosmologice europene Ideea de natură nu reprezintă un tratat sistematic despre cosmologie; are mai degrabă un caracter istoric și interpretativ, începând cu perspectiva lui Thales și terminându-se cu perspectiva lui Whitehead despre natură.
Citește tot rezumatul cărții Ideea de natura... Cartea este împărțită în esență în trei secțiuni: (1) concepția greacă despre natură, (2) concepția renascentistă despre natură și (3) concepția modernă despre natură. Collingwood arată că, începând cu perspectiva greacă asupra naturii, filosofii naturaliști greci și-au fundamentat știința pe supoziția potrivit căreia "lumea naturii este saturată sau pătrunsă de minte" și că mintea este cea care explică ordinea din lumea naturală. Concepția renascentistă despre natură, în general vorbind, compară natura cu un mecanism lipsit de viață și de inteligență. Originea ordinii din natură era explicată de gânditorii Renașterii prin postularea unui Creator divin. Atât cosmologia greacă cât și cea renascentistă sunt bazate pe analogii: analogia dintre lumea naturii și ființa umană și, respectiv, analogia dintre mecanism și făuritorul acestuia. Cosmologia modernă este de asemenea bazată pe analogie: analogia dintre procesele lumii naturale pe care le studiază omul de știință și "vicisitudinile vieții umane studiate de istorici". În acest sens, el scrie: "Cosmologia modernă nu ar fi putut să apară decât în urma unei familiarizări generale cu studiile istorice și în particular cu studiile istorice de genul celor care așezau ideea de proces, schimbare și dezvoltare în centrul preocupării lor și o recunoșteau drept categoria fundamentală a gândirii istorice". Astfel, după Collingwood, concepția modernă despre natură presupune doctrina potrivit căreia schimbarea este "progresiva" și nu "ciclica", așa cum era la greci, concepția că teleologia este prezentă în natură și că structura trebuie să fie transformată în funcție. Ideea de natură, apărută la Universitatea Oxford în 1954, trebuie să fie considerată o operă remarcabilă. - Frederick C. Dommeyer Lucrarea lui Collingwood - filozof și istoric britanic de secol XX - reprezintă un demers remarcabil ce vizează tratarea ideii de natură prin prisma cosmologiei. Pornind de la ideea potrivit căreia au existat trei mari perioade în care filosofia și știința au fost în special interesate de acest subiect - Grecia clasică, Renașterea și epoca modernă -, autorul întreprinde o incursiune detaliată, comparativă, bogată informațional, prin marile momente ale cosmologiei. De la gânditorii ionieni la cei renascentiști, de la cei premoderni la cei contemporani, Collingwood se apleacă asupra unor concepte fundamentale precum materie-minte, spațiu-timp sau mișcare-nemișcare. El punctează, de asemenea, ecoul paradigmatic peste timp al unor nume precum Pitagora, Aristotel, Copernic, Newton, Kant, Hegel, Einstein sau Whitehead. Filosoful își încheie lucrarea cu propria sa teză asupra studiului cosmologiei: orice demers de înțelegere și abordare a științelor naturii trebuie să fie strâns legat de cercetarea istorică. Aceasta pentru că orice fapt care intră în sfera cosmologică nu poate fi cu adevărat înțeles independent de țesătură de fapte istorice care îl presupun. Așadar, viitorul cosmologiei este cel al "trecerii de la ideea de natură la ideea de istorie". - Irina-Gabriela Buda, România liberă