Te vei delecta în paginile următoare cu o serie de idei inspirate și expuse cu umor, sper eu, extrase din lucrările unora dintre cele mai strălucite minți în domenii ale cunoașterii umane, precum cosmologia, fizică cuantică, filosofia minții și conștiinței, filosofia existențialistă, neuroștiințele, psihologia cognitivă, psihologia evoluționistă, psihologia socială. Această carte este o colecție de scurte eseuri despre om și realitate sau despre gravitație, ca să folosesc o metaforă îndrăgită.
și, pentru că nu mă îndoiesc că ești un cititor conștient de gravitație, mă aștept ca în urma lecturii să devii poate mai atent și mai sceptic față de realitatea din jurul tău și de iluziile tale, adesea moșteniri arhaice din zorii vremurilor lui homo sapiens. În acest sens, cunoașterea științifică și gândirea rațională pe care, de altfel, se întemeiază ideile acestor eseuri, îți pot fi de ajutor. Fiind o carte adresată unui public larg, nu neapărat informat, nu am pus în texte referințe la autori. Dar, dacă ești un cititor interesat, poți consulta scurtă bibliografie așezată la finalul cărții.
Recenzie
A-ți permite să fii tu însuți – iată o provocare pe care autorul o aduce în discuție, construindu-și sistematic argumentația în această direcție. Psiholog de profesie, Sas Seramis propune un tratat motivațional (dar nu în sensul deja peiorativ al acestui termen) despre controlul propriei existențe prin înțelegerea și asumarea teoriilor științifice legate, în general, de apariția și evoluția omului pe pământ. Argumentele tranșante, consistente, multe dintre ele expuse într-o cheie amuzantă, vor plasa cititorul în fața unei lecturi relaxante, fără sinuozități, dar care poate constitui în orice moment un reper pentru stabilirea unor coordonate clare, științifice, în relația dintre om și univers.
Admițând că oamenii s-ar desfăta cu propriile vieți dacă ar renunța la credințele „in zei și energii divine”, autorul recomandă în schimb căutarea autenticității, un obiectiv la care se poate ajunge fiind „la curent” cu propria identitate, fiind onest și, desigur, curajos. Pornind în mod strategic din zona metaforelor, autorul sugerează, în fapt, o atitudine smerită în fața impetuozității universului, subliniind necesitatea ca această stare-ipostază să fie consolidată pe baze științifice, și nu pe cele de ordin religios. Cartea poate fi considerată un fel de „instigare” la a gândi liber, la a fi autentic prin înțelegerea mecanismelor și a dinamicii universale.
Violeta Pavelescu
