Rezumat Biografia lui Ramana Maharshi - Gabriele Ebert

Familia, trezirea/iluminarea, schimbările drastice din viața lui Rămână Maharshi, învățăturile lui, principalii lui discipoli, toate sunt înfățișate în carte cu atenția asupra detaliului specifică poporului german.
Citește tot rezumatul cărții Biografia lui Ramana Maharshi... Dacă majoritatea cărților despre Rămână au tendința să explice ce a zis și a făcut, această carte îți arătă pur și simplu cum a făcut, permițându-ne să ne simțim cumva în contact cu acest mare maestru. Nu există în carte tendința de a hiperboliza viața maestrului pentru a-i spori gloria deoarece simplele fapte înșirate în carte sunt suficiente pentru a ne face să înțelegem și, dacă suntem suficient de sensibili, chiar să simțim puritatea acestui mare spirit. Ceea ce face și spune un om are o mare greutate însă o importanță și mai mare are modul în care acest om îi influențează pe cei din jurul lui, de aceea în carte găsim nu doar relatări despre viață și învățăturile lui Rămână ci sunt portretizați cu mare acuratețe principalii lui discipoli. Deși învățătura lui Rămână poate fi conectată cu sistemul filozofic Advaita totuși învățăturile oferite de maestru numeroșilor săi discipoli nu explică ceea ce scrie în cărțile sacre deoarece Rămâna nu a ajuns la starea de iluminare după ce a citit aceste cărți ci înainte de a le citi. deoarece a trăit prima stare de iluminare la 17 ani. însăși viața lui, foarte frumoasă și coerență, este modul în care i-a învățat practic pe discipoli adevărul la care a avut acces. Această carte poate fi considerată principală sursă de informație pentru cel care dorește să îl înțeleagă pe Sri Rămână Maharshi deoarece înainte ca cineva să urmărească să citească scrierile lui și să înțeleagă învățăturile lui este foarte important să cunoască în mod cât mai temeinic viața lui Rămână și filozofia lui de viață pusă în practică zilnic dea lungul întregii lui vieți, trăită într-un mod exemplar. Cuprins Cuvânt înainte Introducere 1. Nașterea și copilăria 2. Realizarea adevăratului Sine în Madurai Experiența morții Devoțiune față de Dumnezeu (Bhakti) 3. Plecarea la Arunachală 4. în templul Arunachaleswara Sosirea la Tiruvannamălai în Sala Celor O Mie De Coloane și în Patală Lingăm în diverse zone ale complexului templului 5. în templul Gurumurtăm 6. Fermitatea lui Maharshi 7. Maharshi și Arunachala Arunachală, Muntele Sfânt Mitologia Circumambulațiunea (înconjurul) Muntelui Sfânt (Pradakshina) Legătura lui Maharshi cu Arunachală 8. La Peștera Virupaksha Viața simplă la Peștera Virupaksha Se nasc primele lucrări Ganapați Muni Copii, devoți și vizitatori Sannyasin-i și sadhu-și La Stânca țestoasei 9. La Skandashram Mama se reunește cu fiul Viața la Skandashram Ultimii ani ai mamei Alagammal 10. Ramanashramam ia ființă 11. Maharshi la bucătărie 12. Viața zilnică la Ashram Rânduiala desăvârșită a vieții de zi cu zi Conducerea Ashramului însoțitorii personali ai lui Maharshi Mesele la Ashram 13. Maharshi și devoții săi Muruganar Devoți și vizitatori în Sală Veche Sădguru Rămână 14. Maharshi și animalele Viețuitoare sălbatice și plante Maimuțe Veverițe și vrăbii Vaca Lakshmi Alte viețuitoare la Ashram 15. Ultimii ani Sănătate șubredă Jubileul de aur Evenimente politice 16. Boala fatală Patru operații Ultimele tentative de vindecare Ultimele zile 14 aprilie 1950 Funeraliile 17. Promisiunea lui Maharshi de a rămâne mereu prezent 18. Esența învățăturilor lui Rămână Maharshi Calea Investigației sinelui Inima spirituală îndrumarea prin Tăcere Tabel cronologic Glosar Bibliografie Citate: Venkataraman, cel ce urma să fie cunoscut mai târziu lumii întregi sub numele Rămână Maharshi, s-a născut într-o veche familie brahmana în ziua de 30 decembrie 1879 în Tiruchuli, un sat de vreo cinci sute de case aflat la circa 48 de kilometri sud de Madurai, în Tamil Nădu, India de sud. Copilăria lui Venkataraman a fost una absolut obișnuită. Era un copil puternic, pe care mama lui îl alăptase până la vârsta de cinci ani. Fire prietenoasă și deschisă, era iubit de toți cei din sat. Primii trei ani de școală primară i-a făcut în Tiruchuli, iar după aceea, de la vârsta de unsprezece ani, a urmat școala secundară din Dîndigul. în timp ce fratele său mai mare, Nagaswami, era un elev silitor, Venkataraman, deși inteligent, nu era foarte preocupat de învățătură, fiind de departe mult mai atras de sport și de jocurile în aer liber. Locurile lui favorite de joacă erau templul Bhuminateshwara și împrejurimile acestuia, bazinul templului fiind unul dintre locurile preferate în care se întâlnea cu prietenii. Venkataraman a fost înscris la școala medie (gimnazială) Scott, iar mai târziu a continuat studiile la liceul The American Mission. Era un elev de nivel mediu care învață ușor dar care nu era din cale afară de preocupat de învățătură. Mergea deseori nepregătit la școală, însă era deajuns ca vreunul dintre colegi să îi expună o singură dată lecția din ziua respectivă pentru ca să reușească să și-o aducă aminte suficient de bine cât să poată ține pasul cu ceilalți. Luptele corp la corp, boxul, alergările și diverse alte sporturi constituiau o mare atracție pentru Rămână. Era mult mai puternic decât mulți alți băieți de vârsta lui, iar puterea și abilitatea sa impresionau până și pe cei mai mari decât el. îi plăcea să joace fotbal cu prietenii și nu dura mult până ce oamenii observară că echipa lui ieșea întotdeauna învingătoare. Acest fapt, cât și altele asemănătoare, i-au atras porecla de thangakai (mâna de aur), nume atribuit în Tamil Nădu acelora care reușeau întotdeauna în tot ceea ce întreprindeau. Rămână nu a studiat nici sanscrită și nici cărțile sfinte ale hinduismului, precum Vedele sau Upanișadele. în ambele școli la care a învățat se preda creștinismul, în general însă băieții hinduși manifestau prea puțin interes pentru orele de biblie, iar Rămâna nu era o excepție de la acest caz. Evenimentul care a anticipat realizarea spirituală a lui Rămână a fost un incident petrecut în noiembrie 1895, cu puțin timp înainte de împlinirea vârstei de șaisprezece ani după calendarul occidental, sau șaptesprezece după cel indian. Atunci a auzit menționat pentru prima oară numele muntelui sfânt Arunachală, destinația spre care urma să se îmbarce în curând și unde avea să trăiască până la sfârșitul vieții. Arunachala, în traducere Muntele Roșu, este o colină situată pe platoul întins al Indiei de Sud și este considerată, din punct de vedere geologic, drept una dintre cele mai vechi formațiuni ale planetei. Pentru hindușii religioși muntele Arunachală reprezintă unul dintre cele mai sacre locuri de pelerinaj. Există o foarte veche zicală în India de Sud pe care și tânărul Venkataraman o cunoaștea și care sună astfel: „Să vezi Chidambaram, să te naști la Tiruvărur, să mori la Benares sau să te gândești la Arunachala e îndeajuns pentru a fi sigur de Eliberare.” La acea dată Rămână nu știa decât că Arunachala era un loc sacru, nefăcând însă nicio legătură între denumirea în sine și un loc anume din lumea înconjurătoare, așadar neavând cunoștința de faptul că era vorba de un munte care există cu adevărat undeva pe pământ. Cu toate acestea, încă din copilărie începuse să devină conștient de un fel de senzație pulsatorie (sphurana) „Arunachală, Arunachală”, care se manifestă spontan și fără întrerupere. într-o zi de noiembrie a anului 1895, întâlnind un membru mai vârstnic al familiei, se interesă de unde venea. „De la Arunachală”, sosi răspunsul. Așa află Rămână pentru prima oară că Arunachala era un loc care există în realitate și care putea fi chiar și vizitat. Interoga mai departe unde era situat acest loc și primi următorul răspuns: „Poftim?! Nu ai auzit de Tiruvannamălai? Acolo este Arunachalam.” Desigur că orașul Tiruvannamălai era un loc bine cunoscut despre care auzise. Curând după aceea, pe la mijlocul lunii iulie 1896, la vârsta de 16 ani, o mare schimbare se petrecu în viața lui. La vremea aceea urmă cursurile școlii secundare, unde era elev în ultimul an. Mai târziu el însuși a descris incidentul care urma să-i schimbe ireversibil întreaga viață: Marea schimbare a vieții mele a avut loc cu vreo șase săptămâni înainte de a fi părăsit Madurai pentru totdeauna. Totul s-a petrecut subit și pe neașteptate. într-una din zile rămăsesem singur în casa unchiului meu, într-o cameră situată la etaj. Starea sănătății mele era normală și foarte rar dacă fusesem vreodată bolnav. Somnul meu era de obicei profund. Așadar nici în ziua aceea,când stăteam acolo de unul singur, nu era nimic îngrijorător în starea sănătății mele. M-a cuprins deodată o frică subită de moarte, simțind că urma să mor chiar în clipa aceea. Nu există niciun antecedent care să justifice senzațiile sau temerile prin care treceam atunci; nu mi le puteam explica în niciun fel. Cu toate acestea nu mi-am bătut capul să înțeleg dacă frica era sau nu justificată. Simțeam doar că voi muri în clipa aceea și imediat m-am gândit la ceea ce ar fi trebuit să fac într-o astfel de împrejurare. Nu îmi trecu prin minte să consult vreun medic sau pe cineva mai în vârstă din familie, și nici măcar prietenii. Am simțit că trebuia să rezolv eu însumi această problemă, atunci și acolo. șocul spaimei de moarte mă făcu deodată introspectiv sau, altfel spus, „introvert”. Vorbeam mental cu mine însumi, fără a fi articulat verbal niciun cuvânt: „Iată, moartea a sosit. Ce înseamnă asta? Ce este ceea ce moare? Trupul acesta moare.” Am dramatizat instantaneu scena morții. Mi-am întins picioarele ca și cum rigor morțis ar fi pus stăpânire pe mine, imitând un cadavru pentru ca investigația să fie cât mai veridică. Mi-am oprit respirația și am ținut gura strâns închisă, presând buzele puternic una peste alta astfel încât să nu-mi scape niciun sunet. Nici măcar „Eu” sau oricare alt cuvânt să nu fie rostit! „Bine deci,” mi-am spus mie însumi, „acest trup este mort. Va fi purtat, țeapăn, la locul de incinerare, iar acolo va fi ars și redus la cenușă. Dar cu moartea acestui corp, sunt „Eu” mort? Este corpul „Eu”? Acest trup e tăcut și inert. însă eu simt întreaga forță a personalității mele, și chiar și sunetul „Eu” înlăuntrul meu, independent de corp. Așadar „Eu” sunt Spirit că re transcende corpul. Corpul fizic este cel care piere, dar Spiritul care îl transcende nu poate fi atins de moarte. Eu sunt așadar Spirit nemuritor.” Tot ceea ce s-a întâmplat nu a fost un simplu proces intelectual, ci adevăr viu care îmi străbătu întreaga ființă, ceva ce am perceput instantaneu, fără niciun fel de argumentație mentală. „Eu”-l era ceva foarte real, singurul lucru real în starea aceea, iar toată această observare conștientă a corpului meu se focalizase asupra acestui „Eu”. De atunci încolo am început să simt o puternică fascinație pentru „Eu”, sau „Șinele” meu, care deveni centrul atenției mele. Teama de moarte mi-a dispărut odată pentru totdeauna. Absorbția în Sine a continuat neștirbită, din acel moment și până azi. Felurite alte gânduri continuau să apară și să dispară aidoma notelor unei melodii, „Eu”-l, în schimb, persistă tot așa cum nota principală (sruți) acompaniază și se contopește cu celelalte note muzicale. Independent de activitatea în care corpul meu era angajat - vorbit, citit sau orice altceva, continuăm să rămân centrat pe „Eu”. Înaintea acestei crize nu avusesem niciun fel de percepție a Sinelui meu și nu fusesem niciodată atras spre el în mod conștient, nici nu vădisem vreodată vreun interes în această direcție, cu atât mai mult nu manifestasem vreo înclinație de a sălășlui permanent în „Sine”.” S-a spus mai târziu în câteva ocazii ca experiența lui Rămână a durat în jur de douăzeci de minute sau jumătate de oră. El a ținut să accentueze că noțiunea de timp fusese inexistentă pe durata experienței. Remarcabil este faptul că Rămână nu a avut niciodată niciun fel de îndoială referitor la Realizarea Sinelui său. Experiența aceasta a rămas cu el pentru totdeauna, în mod neîntrerupt, neștirbită și niciodată uitată. Rămâna nu a avut absolut niciun fel de dubiu în privința ei și nu a căutat niciodată confirmare de la niciun maestru spiritual. în anii de mai târziu a accentuat de nenumărate ori idea că, în pofida schimbărilor aparente ale vieț̦îi sale exterioare, în experiența lui interioară nu a intervenit niciun fel de schimbare, el rămânând mereu același. Ca urmare a acestei experiențe a morții, viața lui Rămână a fost instantaneu și cu desăvârșire schimbată. El însuși mărturisește: „Când zăceam cu picioarele întinse, imaginându-mi mental scena morții și realizând cum trupul îmi va fi purtat la locul de incinerare și ars, iar eu, cu toate acestea, continuând să exist, o forță anume, numește-o puterea Sinelui său oricum altcumva, s-a întărit în mine și m-a luat în stăpânire. După această experiență am renăscut și am devenit o ființă nouă, indiferentă la orice altceva și nemaiavând niciun fel de plăceri sau aversiuni.” Citește mai puțin...

Aștepți momentul potrivit ca să cumperi Biografia lui Ramana Maharshi?

Nu mai pierde timpul! Am realizat pentru tine lista cu librăriile online care vând Biografia lui Ramana Maharshi și poți alege librăria cu prețul cel mai mic 💰 ca să comanzi chiar acum.

VEZI CEL MAI MIC PREȚ
Următoarea carte pe care vrei să o citești trebuie să fie Biografia lui Ramana Maharshi scrisă de Gabriele Ebert. Biografia lui Ramana Maharshi a apărut în anul 2014. O mulțime de cărți bune au apărut în anul 2014 (click ca să vezi lista cărților). Editura la care s-a publicat cartea Biografia lui Ramana Maharshi este editura MIX - poți vedea lista completă de cărți publicate la editura MIX aici. Cartea Biografia lui Ramana Maharshi face parte din categoria Biografii. Este o carte groasă - trebuie să îți faci timp pentru ea - are 300 de pagini. Sperăm să îți placă timpul petrecut lecturând Biografia lui Ramana Maharshi și, de asemenea, sperăm că autorul Gabriele Ebert, s-a ridicat la nivelul așteptărilor.

DESCOPERĂ RECENZIILE CĂRȚII BIOGRAFIA LUI RAMANA MAHARSHI PUBLICATE PE BOOKNATION: VEZI RECENZIILE

38 secunde