Lucrarea își dezvăluie originalitatea prin modalitatea de abordare, prin preocuparea permanentă a autorului de a surprinde deficiențele reale apărute în aplicarea mecanismelor constituționale conferite raporturilor dintre cele trei autorități publice esențiale în funcționarea democratică a societății românești.
Prof. univ. dr. Dana Țofan, Facultatea de Drept, Universitatea din București Lucrarea domnului Bogdan Dima se constituie într-o interesantă radiografie a raporturilor constituționale dintre Președinte, Guvern și Parlament, realizată în nota personală și cu deplina asumare a propriilor opinii, lectura indispensabilă atât pentru profesioniști cât și pentru profani. prof. univ. dr. Elena Simina Tănăsescu, Facultatea de Drept, Universitatea din București Cartea lui Bogdan Dima este o contribuție substanțială la dezvoltarea în România a studiilor de construcție instituțional-constituțională a democrației, cu avantajul combinării inteligente dintre dreptul constituțional și știința politică. Actualitatea acestui volum a devenit stringentă după eșecul comisiei speciale de revizuire a Constituției, tocmai datorită faptului că acoperă exact ceea ce i-a lipsit acelui forum parlamentar – expertiza disciplinară și transdisciplinară necesare unui proiect de o asemenea importantă crucială. conf. univ. dr. Dan Pavel, politolog, Facultatea de științe politice, Universitatea din București Lucrarea dlui Bogdan Dima este o provocare pentru specialistul în drept constituțional ce consideră, în termenii modelului doctrinar francez, ca problematica semiprezidențialismului este artificial creată și lipsită de relevanță științifică. Ea atrage atenția, cu eleganță stilistică și claritate conceptuală, asupra unui "sistem de guvernare" pe care Constituția României îl reglementează formal, de care ne lovim zi de zi în viața constituțional-politică, dar pe care refuzam să-l radiografiem doctrinar în complexitatea sa. conf. univ. dr. Manuel Gutan, Facultatea de Drept, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Cuprins Clarificări Secțiunea 1. Conceptele §1. Raporturile de putere §2. Postcomunismul §3. Sistemul de guvernare Secțiunea a 2-a. Metodologia §1. Perspectiva normativ-instituțională §2. Perspectiva practicii politice și instituționale §3. Perspectiva comparativă Secțiunea a 3-a. Structura §1. Trei seturi de raporturi de putere §2. Partea I §3. Partea a II-a §4. Partea a III-a §5. Concluziile lucrării Secțiunea a 4-a. Elemente specifice §1. Delimitarea de tradiție §2. Un studiu interdisciplinar PARTEA I. RAPORTURILE DE PUTERE DINTRE PARLAMENT ȘI GUVERN Capitolul I. Puterea care controlează puterea Secțiunea 1. Un principiu clasic §1. Teorii vechi, dar actuale §2. Prioritatea executivului Secțiunea a 2-a. Un principiu pierdut și regăsit §1. Istoria unui concept §2. Limitare, fragmentare și control Capitolul al II-lea. Actorii cheie ai guvernării Secțiunea 1. Guvernul (atot)puternic §1. Rolul §2. Atribuțiile §3. Structura Secțiunea a 2-a. Primus inter pares §1. Prerogativele §2. Poziția Secțiunea a 3-a. O persoană, două calități §1. Experiențe constituționale europene §2. Nevoia de independență Capitolul al III-lea. Controlul parlamentar asupra Guvernului Secțiunea 1. Conținutul §1. Controlul parlamentar în societățile democratice §2. Jocul politic majoritate vs. opoziție Secțiunea a 2-a. Controlul fără sancțiune §1. Informarea §2. Întrebările §3. Interpelările §4. Moțiunile simple §5. Anchetele parlamentare Secțiunea a 3-a. Controlul urmat de sancțiune §1. Toți pentru unul, unul pentru toți §2. Himera postcomunismului §3. Practica moțiunilor de cenzură §4. Moțiunea de cenzură constructivă Capitolul al IV-lea. Angajarea răspunderii Guvernului Secțiunea 1. De la teorie la practică §1. Explicațiile juridice – necesare, dar insuficiente §2. Practica guvernării pragmatice Secțiunea a 2-a. Procedura §1. Decizia inițială §2. Aducerea la cunoștința Parlamentului §3. Procedurile administrative §4. Transmiterea amendamentelor §5. Susținerea proiectului de lege §6. Opțiunea parlamentarilor §7. Transmiterea legii spre promulgare Secțiunea a 3-a. Temperarea excesului §1. Experiențe constituționale europene §2. Propuneri de modificare a textului constituțional Capitolul al V-lea. Delegarea legislativă Secțiunea 1. Un râu necesar §1. Teorii §2. Starea de excepție Secțiunea a 2-a. Guvernul legiuitor §1. Competența de reglementare §2. Extraordinarul devenit ordinar Secțiunea a 3-a. Natura juridică a ordonanțelor §1. Proceduri diferite, aceeași natură §2. Poziția Curții Constituționale Secțiunea a 4-a. Procedura §1. Legea de abilitare §2. Urgența urgenței Secțiunea a 5-a. Realitați și soluții §1. Practică §2. Efectele perverse §3. Excesul moderat PARTEA A II-A. RAPORTURILE DE PUTERE INTRAEXECUTIVE Capitolul I. Semiprezidențialismul românesc postcomunist Secțiunea 1. Un concept controversat §1. Incertitudinile terminologice §2. Dilema epistemologică Secțiunea a 2-a. Trăsăturile semiprezidențialismului §1. Definițiile doctrinei §2. Tipurile de semiprezidențialism Secțiunea a 3-a. Experiențe semiprezidențiale europene §1. Un produs al Europei §2. Factorii de influență Secțiunea a 4-a. Definire vs. calificare §1. Dificultățile taxonomice §2. Modelul românesc Capitolul al II-lea. Influența Președintelui în cadrul executivului Secțiunea 1. Rolul și funcțiile §1. Intențiile legiuitorului constituant §2. Formalism și simbolistică Secțiunea a 2-a. Raporturile de putere cu Guvernul §1. Participarea la ședințele Guvernului §2. Influențarea guvernării Secțiunea a 3-a. Raporturile de putere cu prim-ministrul §1. Numirea și revocarea unor membri ai Guvernului §2. Mărul discordiei §3. Contrasemnarea decretelor Președintelui Secțiunea a 4-a. Raporturile de putere cu membrii Guvernului §1. Suspendarea și demiterea unui membru al Guvernului §2. Urmărirea penală a unui membru al Guvernului §3. Proceduri confuze și neconstituționale Secțiunea a 5-a. Propuneri de modificare a textului constituțional §1. Numirea și revocarea miniștrilor §2. Contrasemnarea decretelor Președintelui §3. Urmărirea penală a membrilor Guvernului PARTEA A III-A. RAPORTURILE DE PUTERE DINTRE PARLAMENT ȘI PREȘEDINTE Capitolul I. Controlul reciproc Secțiunea 1. Controlul parlamentar asupra activității Președintelui §1. Răspunderea politică §2. Înaltă trădare §3. Situațiile excepționale Secțiunea a 2-a. Controlul Președintelui asupra activității Parlamentului §1. Dizolvarea Parlamentului §2. Promulgarea legii Capitolul al II-lea. Raporturile de colaborare Secțiunea 1. Formarea Guvernului §1. Intențiile legiuitorului constituant §2. Experiențe constituționale europene §3. Procedura §4. Majoritățile (anti)prezidențiale §5. Propuneri de modificare a textului constituțional Secțiunea a 2-a. Mesajele prezidențiale §1. Semnificația §2. Principalele probleme politice ale națiunii §3. Procedura §4. Practică Secțiunea a 3-a. Referendumul consultativ §1. Semnificația §2. Procedura §3. Consecințele politico-juridice Capitolul al II-lea. Concluzii și recomandări Secțiunea 1. Concluzii generale Secțiunea a 2-a. Propuneri de modificare a Constituției §1. Formarea Guvernului §2. Delegarea legislativă și angajarea răspunderii §3. Conflictele politice dintre președinți și prim-miniștri în perioada postcomunistă §4. Raporturile dintre legislativ și executiv ANEXE Tabel 1 – Sistemele de guvernare în statele membre ale Uniunii Europene Tabel 2 – Legislaturile, președinții și prim-miniștrii postcomuniști ai României Tabel 3 – Programele, declarațiile de politică generală și proiectele de lege pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului Tabel 4 – Numărul ordonanțelor Guvernului și al ordonanțelor de urgență în perioada 1992-2013 Extrase din interviurile de cercetare Bibliografie Index
DESCOPERĂ RECENZIILE CĂRȚII CONFLICTUL DINTRE PALATE PUBLICATE PE BOOKNATION: VEZI RECENZIILE