Drept Institutional Al Uniunii Europene

DREPT INSTITUȚIONALAL UNIUNII EUROPENE Această lucrare are drept obiect de studiu dreptul instituțional al Uniunii Europene, materie care abordează aspecte dintre cele mai variate ale dreptului, întrucât se situează în punctul de convergență a mai multor discipline juridice (dreptul internațional public, dreptul constituțional, dreptul administrativ, contenciosul administrativ).
Citește tot rezumatul cărții Drept Institutional Al Uniunii Europene... Accentul a fost pus asupra conceptelor de bază, precum și pe fundamentele echilibrului instituțional al unui sistem juridic plurinațional pe cale de edificare și în cadrul căruia dimensiunea națională trebuie totuși conservată. Tocmai în acest spirit, autorul s-a îngrijit să plaseze integrarea europeană atât în contextul ei istoric, cât și în cel al perspectivelor de evoluție, cu deosebire al celor deschise prin intermediul Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Studiului dedicat competențelor, funcționarii și componentei instituțiilor, precum și izvoarelor de drept ale Uniunii și fundamentelor ordinii ei juridice i se adaugă analiza aprofundată a sistemului cailor de atac înaintea Curții de Justiție a Uniunii Europene și, în particular, analiza controlului jurisdicțional al acțiunii instituțiilor europene și statelor membre, îndeosebi cu privire la drepturile conferite persoanelor private de către ordinea juridică a Uniunii. Sean Van Raepenbusch este judecător al Tribunalului Funcției Publice al Uniunii Europene și profesor de drept instituțional al UE în cadrul Universității Libere din Bruxelles (Institutul de Studii Europene). Tentativele de unificare europeană "Cât despre Europa, se pare că nu se știe nici de unde își trage numele, nici cine i I-a dat. HERODOT" Unificarea Europei are la bază îndelungate tradiții intelectuale, morale, spirituale, aeginea în Antichitate. În această privință, cuceririle Romei și romanizarea lumiiau permis expansiunea unei civilizații și a unei culturi bazate în același timppe umanismul elenic și, în ultimele secole ale Romei, pe creștinism. Acest dublu aport nu a încetat să alimenteze tradiția europeană, care, în ciuda invaziilor, s-a perpetuat în această parte limitată a Imperiului Roman constituită astăzi de Europa occidentală.În realitate adevărată conștiința europeană s-a născut în Evul Mediu. În această perioadă aveau să se traseze contururile unui spațiu cultural omogen, care va face din instituția universității cea mai strălucitoare formă de exprimare. Așa cum a remarcat E Barnavi universitățile medievale asemenea celor din «Paris și Bologna, Oxford și Heidelberg, Salamanca și Tubigen, urmate, la scurt timp, de cele din Louvain și Cracovia aceeași limbă (latină), aceeași filosofie (aristotelismul), același trivium și quadrivium), aceleași metode (lectio, disputatio), aceleași (logica formală bazată pe silogism), aceleași manuale (astfel, Sentințele lui Pierre Lombard)». Facultățile de arte vor forma generații unei culturi generale comune, europene, bazate pe valori aparte, născute în urma unor împrejurări istorice și dintre care unele au devenit valori universale. Citește mai puțin...