Din cuprins: - O istorie românească a ideii de 'Europa'; - Perspective ale integrării europene și sistemul românesc de partide; - Grupuri de interese. Reglementarea activității de lobby; - Dinamica adaptării la europenizare; - Extinderea Uniunii Europene înspre est.
Dincolo de noile granițe. Temele abordate în volumul România și integrarea europeană pot fi regrupate în jurul a trei mari Problematici: (1) stabilirea cadrului istoric care marchează Dezbaterea contemporană despre integrarea României în UE, (2) prezentarea influenței Uniunii asupra instituțiilor și actori lor naționali și (3) prezentarea impactului UE asupra cîtorva Înainte de a face o scurtă prezentare A contribuțiilor din acest volum, vom expune cadrul de analiză Și ipotezele de cercetare care vor ghida demersul nostru. Perspectiva noastră analitică are ca sursa principală literatură Occidentală despre europenizare – concept asupra căruia Vom reveni – care analizează natura transformărilor naționale În urma interacțiunii cu arena europeană. Potrivit lucrărilor Existente în literatura academică1, Uniunea Europeană Exercită presiuni constante de reformă, de schimbare asupra Statelor membre și candidate. Aceste presiuni conduc la rezultate De adaptare diferite de la o țară la alta în funcție de configurația Lor internă, așa cum reiese și în cazul românesc. Autorii Care au participat la acest volum au abordat subiecte și domenii Variate și din analizele lor reies tot atîtea concluzii legate De influența Uniunii Europene în ceea ce privește dezvoltarea României și gradul său de transformare pe calea aderării. În rîndurile următoare, vom încerca să prezentăm pașii Care ne-au condus la alegerea cadrului de analiză axat pe Literatura despre europenizare și să clarificăm conceptelecheie Ale acestui volum. Autorii textelor incluse în România și integrarea europeană sînt politologi sau istorici care, confruntați cu evoluțiile provocate în sistemul social și politic românesc de tranziția spre democrație și aderarea la UE, încearcă să prezinte și să definească noile categorii de instituții, actori și politici; ei urmează, cu precădere, două piste: influența UE asupra României și reacția instituțiilor și actorilor români față de cerințele Uniunii de adaptare la normele europene. De asemenea, realitățile din prezent sînt raportate și la perceperea apartenenței la Europa în istoria culturală și politică a României.
