Critica [lui Starobinski] este adusă în vecinătatea unei morfologii a creației și a unei antropologii a culturii. Această situare [...] îi permite să depășească tentativele cele mai divergente sau pe cele mai aberante, să-și multiplice punctele de vedere asupra operei ce urmează a fi interpretată, rămânând disponibil, nelăsându-se nicio clipa închis într-un cod sau într-un sistem, necedând niciodată la ceea ce el însuși numește „terorismul metodologic“.
Marcel Raymond Starobinski a anticipat centrele viitoare de interes ale metodelor moderne: arheologia științei, critica ideologiilor, psihoistoria, istoria stilurilor de viață, istoria conceptelor, semantica istorică și chiar semiotică. Hans Robert Jauss Jean Starobinski este cel mai mare umanist pe care, la ora actuală, îl pot oferi lumii Elveția și Europa. Este, de asemenea, și cel mai longeviv. Medic psihiatru, savant, scriitor, critic și istoric literar, filosof, comparatist „generalist“, exeget al confluențelor și al interferențelor mereu născânde pe terenurile nerevendicate ale interdisciplinarității, opera sa ilustrează gândirea, voința și cuprinderea unui spirit enciclopedic. Angela Martin Sunt fericit să văd, în fine, această carte tipărită după mulți ani de așteptare... Apariția ei marchează încă un pas în cunoașterea mai largă, dincolo de cercurile selecte ale specialiștilor, a unei opere majore, cardinale pentru spiritul epocii noastre, aparținând celui ce poate fi considerat, fără nicio îndoială, cel mai mare critic al literaturii și al culturii europene postbelice. Mircea Martin