Incredibil. Iubesc

INCREDIBIL. IUBESC este capătul a 36 de ani de trăire, experiența și analiza personală asupra celei mai importante forțe care definește umanitatea… iubirea. Inițial nu mi-am propus să scriu într-un mod programat.
Citește tot rezumatul cărții Incredibil. Iubesc... Cartea s-a născut firesc, am simțit nevoia să spun anumite lucruri… și le-am spus cu responsabilitate, gândindu-mă mereu la public, la oameni, la intimitatea și initimitățile fiecăruia dintre noi. Anul trecut am postat on-line câteva poezii iar mesajele puternice de încurajare m-au făcut să mă gândesc serios la tipărire. Tot anul trecut propunerea de a publica, venită din partea LIBRIS Editorial, m-a determinat definitiv să-mi asum apariția volumului. Le mulțumesc pe această cale pentru întreg profesionalismul. Mulțumesc totodată celor care m-au încurajat, susținut și în mod special, în egală măsură, domnului Virgil Oniță, doamnei Dana Anghelescu, echipei LIBRIS Editorial, scriitorului și criticului literar Aurel Pantea, scriitorului Doru Munteanu, artistului Nicu Alifantis, doamnei Anca Iacob și tatălui meu!  - Silvan Stâncel 22 februarie 2015, Alba Iulia Silvan Stâncel, cu această carte, dovedește că are energia proaspătă a căutării "tu"-ului, firește acest "tu" se adeverește a fi însăși feminitatea. Poemele lui Silvan sunt tot atîtea definiții ale unor realități emoționale în care răsar chipuri ale unui erotism subjugat, voluptuos, de o feminitate care, pe măsură ce se întrupează în poem, lasă să se întrevadă și chipul îndrăgostitului. Declicul liric al fiecărui poem din această carte este însuși rezultatul faptului de a iubi. Poemele lui Silvan Stâncel se situează, ca tonalitate, între elegie și romanță. Infatigabila cîntare a feminității conduce spiritul poetic și spre alte teritorii ale realului, oferind, uneori, cititorului imagini cu accente de verset. Îi dorim succes deplin poetului Silvan Stâncel. - Aurel PANTEA   Fragment din cartea: Incredibil. Iubesc - Silvan Stâncel DESTIN Oare cum să te ating? Oare cum să nu te sparg? Oare cum să nu te rup De tine, de lumea ta? Oare cum să rămâi tot așa? Oare cum să-mi mai zâmbești, După ce mă cunoști. Eu sunt durerea. Durerea ta. Plânsul tău. Destinul tău. Eu sunt timpul tău. Eu sunt ceea ce ți-ai dorit. Eu sunt ceea ce ai simțit. Eu sunt ceea ce ești tu singură, fără Noi. Eu sunt fructul interzis. Eu sunt ceea ce nu trebuia să cunoști. Eu sunt mărul. DA Sărută-mă acum! Mâine nu există. Gândul. Regretul. Regretul ești tu. Tu ești sărutul nenăscut. Tu ești lacrima nenașterii sărutului. Tu ești lacrima nenașterii. Tu ești lacrima mea. Tu ești! Te iubesc! Eu sunt gândul. Eu sunt sărutul de ieri. Ieri era. Azi gândul. Mâine vreau. Este doar ce este. Citește mai puțin...