Din cuprins: ◊ Pro și contra incinerare în spațiul românesc al celei de a doua jumătăți a secolului al XIXlea și începutul secolului XX ◊ Perioada interbelică: tradiționaliști versus cremaționiști ◊ Perioada comunistă: inovații și înțelegeri tacite ◊ Crematorii și incinerări umane în România după 1990 ◊ Români celebri care au fost incinerați sau au dorit să fie incinerați Reactivarea incinerării ca modalitate de dispunere asupra cadavrului a avut loc la sfârșitul secolului al XVIIIlea, dar a fost transpusă în realitate după a doua jumătate a secolului al XIXlea; ea a constituit un eveniment major, implicând mize și semnificații multiple.
Având inițial la bază - în principal - argumente variate (de igienă publică, de ordin economic și estetic, dar și din cele ancorate în principiul libertății de conștiință și al liberului arbitru), cremaționiștii moderni (la început membri ai elitelor vremii) au căutat să impună un nou model, intrând astfel, prin opțiunea lor, în conflict cu o serie de structuri care susțineau tiparul clasic al înhumării. Este vorba de Bisericile Creștine, știut fiind faptul că triumful creștinismului a impus și încetarea incinerării ca practică. Cartea de față este o premieră absolută în mediul științific românesc, fiind printre puținele volume care au ca tematică istoria crematoriilor și a incinerărilor umane. Este vorba deci, despre o istorie a cremațiunii în România, de la apariția ideilor care susțin incinerarea (1867) și până astăzi. Sunt analizate momentecheie, cum au fost cele din a doua jumătate a secolului al XIXlea și începutul secolului XX, din perioada interbelică (când România a fost prima țară ortodoxă din lume unde sa edificat un crematoriu, ceea ce a dus la o reacție vehementă de respingere adoptată de către Biserica Ortodoxă Română), din perioada comunistă (când în ciuda caracterului proclamat ateu al regimului comunist, nu au fost organizate noi crematorii) și din perioada de după 1990 (deschiderea crematoriului "Vitan Bârzești", închiderea crematoriului "Cenușă", criza locurilor de veci în mediul urban etc.).
