Copiii de faina

   În clasa domnului Cartright și-au găsit locul cei mai dificili copii, iar sarcina lui, ca diriginte, nu-i deloc simplă. Toată școala e în febra pregătirilor pentru Târgul de Știință, numai el trebuie să-i supravegheze pe ștrengarii săi, care au în grijă niște...
Citește tot rezumatul cărții Copiii de faina... copii de făină. Pe de altă parte, elevii așteaptă doar formidabilă explozie care va dezlănțui haosul în toată clasa. Singurul care se abate de la plan este Simon Martin: pentru prima dată în viața lui, băiatul găsește un sens într-o temă pentru acasă. Copila sa de făină nu mai este un simplu săculeț, iar reacția elevului-problema îi surprinde pe toți cei din jur.      Fragment din roman:       “Ochii lui Simon se căscară de panică. Nu putea să-i dea drumul acolo. Efectiv nu putea.     Ba putea și o făcu.     Într-o clipită, cu una dintre acele mișcări fulgerătoare pentru care fusese ales în echipa școlii, Simon opri căderea. Când domnul Cartright dădu drumul fetiței de făină, întorcând scârbit capul, Simon o prinse cu amândouă mâinile chiar înainte să dispară în gunoi. Și, cu o prezență de spirit la fel de subită, trase un picior în recipientul de tablă, făcându-l să răsune.      - Veșnică pomenire! spuse domnul Cartright, mulțumit, crezând că zgomotul provenea de la sacul de făină căzut în coș. Acum putem să ne apucăm de treabă, vă rog?     Apucă un ciot de cretă și începu să zgârie cu hărnicie pe tablă. În grabă, Simon își îndesă copilul de făină în vestă și se întoarse cu fața la clasă. Nimeni nu părea să fi observat trucul lui de prestidigitație. Bun. Sigur, toată clasa îl privea cu ochi răi. Însă până ajunse în bancă nimeni nu întinse mâna către rotunjimea care-i umfla vesta și nu încerca să-l pipăie sau să i-o smucească. Pentru moment, era în siguranță.     Simon se prăbuși pe scaunul lui și încerca să fie atent la domnul Cartright.      - Scriu aici o listă de nume, spuse el sever. Numele tuturor celor care mai au de completat zile în jurnale. Nu mă interesează dacă le găsiți, dacă le scrieți din nou sau dacă le inventați. Dar fiecare dintre voi trebuie să predea optsprezece însemnări zilnice.     Cum era de așteptat, pentru că era o listă lungă, îi luă o vreme să o copieze în întregime pe tablă. În timp ce colegii lui urmăreau numele de pe tablă și, când se regăseau pe listă, se lansau în polemici aprinse și interminabile despre numărul precis de zile lipsa din fiecare jurnal, Simon izbuti să-și scoată neobservat fetița de făină de sub vesta și să o vâre în pupitru." Citește mai puțin...