Când m-am hotărât să dau acest titlu volumului de cronici literare și recenzii, despre cărțile scrise de autori contemporani, mi s-a părut potrivit, pentru contrastul dintre bucuria și pasiunea lecturilor mele și nepăsarea tot mai evidentă a publicului față de literatură.
Primul sens al expresiei „țară ocupată" mă duce cu gândul la imaginarul și mentalitățile unui popor ocupat de alții, „nedospit", cum zice Nenea Iancu, adică obsedat, cotropit de alte civilizații: îndeosebi de turci, de ruși, de nemți și de americani, dacă îi lăsam la o parte pe unguri. De fapt, efectul globalizării în perioada lungii noastre tranziții ne răvășește mințile și ne expune dușmanilor comuni ai valorilor autohtone. Celălat sens e de țară, oameni prea ocupați cu propriile instincte și interese, cu tot felul de afaceri din care să iasă bani. într-o țară cu nivelul de trai al României nu mai citesc decât specialiștii, cercetătorii. Ar mai fi scriitorii care, cu o expresie consacrată, s-ar citi între ei, dacă ar face față avalanșei de apariții editoriale.