Capitolul I al acestei lucrări conține teorii ale învățării privite ca definiții, modele și tehnici de eficientizare. Capitolul ÎI conține învățarea la școlarul mic în primul rând ca relație de predare-învățare-evaluare și apoi în cadrul celor două cicluri curriculare parcurse în cei patru ani de studiu.
Capitolul III valorifică cu succes teoria expusă în primele două , mai ales în I.3. Tehnici de eficientizare a învățării, prin posibilitățile de eficientizare a procesului de învățare la școlarul mic la obiectele de bază. Aici am exemplificat strategiile didactice moderne prin scheme de lecții , câteva proiecte didactice și rezultatele muncii elevilor fiind adăugate la Anexe. Capitolul IV fiind un demers investigativ aplică cel mai bine teoria enunțată în celelalte capitole și prin planul experimental realizat punctează o experiență nouă chiar și pentru mine și o etapă școlară importantă pentru elevi, aceștia s-au aflat în perioada experimentului la finalul unui ciclu de învățământ. La Anexe 3 sunt trecute exemplele de activități folosite la cercetare: probele inițiale și finale ale experimentului la romană și matematică , chestionarele pentru cele două obiecte de studiu la limba română s-au testat cunoștințele capitolelor Cu primăvara ne jucam! și Părerea ta contează!, iar la matematica Fracții și Elemente intuitive de geometrie. Pentru probele la romana itemii au urmărit testarea cunoștințelor atât pentru toate componentele limbii , cât și pentru literatură , formularea descriptorilor de performanță au fost astfel enunțați încât să ofere posibilitatea tuturor copiilor pentru a obține rezultatele dorite. La matematică probele de evaluare au coincis cu sintetizarea unor cunoștințe ale unor capitole atrăgătoare, primele conținuturi au vizat elemente absolut noi pentru elevi: fracțiile, cele din categoria a doua , elementele de geometrie , studiate încă din clasa I , au avut ca noutate în clasa a IV-a noțiunea de perimetrul. Itemii celor două probe matematice s-au integrat în cele trei categorii: obiectivi, semiobiectivi, subiectivi. Cele două chestionare aplicate grupului experimental au fost formulate pentru a-i determina pe elevi să se cunoască mai bine , să-și cunoască preferințele materiei studiate și să aleagă tipul de metode care îi atrage cel mai mult la romană și matematică.
