Dreptul Amenajarii Teritoriului, Al Urbanismului Si Al Construirii Vol.4

Privită în integralitatea sa, lucrarea Dreptul amenajării teritoriului, al urbanismului și al construirii a fost concepută în patru volume:     Vol. I – Fundațiile, aflat în lucru, preconizat a apărea pe piață în toamna anului 2017;     Vol.
Citește tot rezumatul cărții Dreptul Amenajarii Teritoriului, Al Urbanismului Si Al Construirii Vol.4... II – Un edificiu „la roșu”, aflat în pregătire, prevăzut a fi finalizat în toamna anului 2018;     Vol. III – Câteva finisaje, aflat de asemenea în pregătire, care va fi publicat cel mai probabil în cursul anilor 2019-2020;     Vol. IV – Un deznodământ nefericit: desființarea construcțiilor, care, în mod surprinzător, le-a devansat pe primele trei, văzând cel dintâi lumina tiparului. Prin elaborarea proiectului de dimensiuni vaste privind Dreptul amenajării teritoriului, al urbanismului și al construirii, autorul și-a stabilit un scop dificil: acela de a trasa repere ferme în această disciplină extrem de nouă a dreptului public. Dificil în primul rând din cauza absenței complete a doctrinei de specialitate, respectiv a existenței unei jurisprudențe abundente, dar lipsită de coerență. Din perspectiva autorului, Dreptul amenajării teritoriului, al urbanismului și al construirii trebuie construit cu grijă, ca un edificiu care să reziste, peste secole, tuturor provocărilor exterioare: dar pentru aceasta este necesar să aibă fundații trainice (contextul normativ – care include și documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, toate analizate în volumul I), o structură solidă (autorizația de construire, analizată în volumul II) și un contencios (normele de procedură, analizate împreună cu alte aspecte de detaliu în volumul III) bine articulat. Având în vedere însă că, oricum ar fi, toate au un final, inclusiv construcțiile, un volum separat (cel de față) a fost consacrat desființării acestora. Materia este abordată bipolar: mai întâi un drept material, iar apoi un drept procesual (civil) al desființării construcțiilor. În ceea ce privește aspectele materiale, problematica desființării imobilelor reprezintă în realitate un melanj de chestiuni de contencios administrativ și procedura administrativă (problema centrală constituind-o raporturile dintre o construcție deja edificată și normele de urbanism preexistente, în caz de coliziune între realitatea de fapt și cea juridică una dintre posibilitățile de „intrare în legalitate” fiind și demolarea edificiului ilegal construit), de drept contravențional (căci desființarea construcțiilor are, în unele cazuri, natura juridică de sancțiune contravențională complementară) și de drept civil (deoarece desființarea unei construcții poate fi consecința aplicării regulilor accesiunii imobiliare artificiale, atunci când constructorul este de rea-credință). Din punct de vedere procedural, desființarea construcțiilor ridică două mari categorii de probleme: pe de o parte, cele legate de soluționarea (judiciară) a cererii de demolare formulate de către persoana vătămată ori autoritatea competentă, deci care vizează acțiunea în justiție ce are acest scop, iar, pe de altă parte, cele privind punerea în aplicare a măsurii desființării construcțiilor, așadar, referitoare la executarea (de regulă) silită a diverselor titluri executorii în materie de demolare. Ovidiu Podaru este conferențiar universitar doctor la Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și avocat în Baroul Cluj. Citește mai puțin...