Butoiul cu pulbere al Asiei

În ultimul deceniu, centrul lumii s-a mutat dinspre Europa spre Asia. Cu rezerve imense de petrol și gaze naturale, după secole de dispute teritoriale, Marea Chinei de Sud, în special, este o sursă de potențial conflict.
Citește tot rezumatul cărții Butoiul cu pulbere al Asiei... Robert D. Kaplan oferă o descriere precisă a națiunilor din jurul Mării Chinei de Sud, a conflictelor ce se pregătesc în regiune la început de secol XXI și a implicațiilor acestora pentru pacea și stabilitatea globală, analizând interesele din zona ale SUA în condițiile în care China își manifestă tot mai ambițios interesele. Un ghid indispensabil asupra unei regiuni volatile ce va domina viitorul conflictului geopolitic. „O provocare bine-venită la adresa pesimiștilor care văd Boar necazuri în ascensiunea Chinei." The Economist Robert D. Kaplan este autorul a 16 cărți de politics externs și canto-rii, traduse în numeroase limbi, printre care: În Europe's Shadow (2016), The Revenge of Geography (2013; trad. rom. Răzbunarea geografiei, Editura Litera, 2014), Monsoon (2010), Warrior Politics (2002) și Balkan Ghosts (1993). În 2011, Foreign Policy 1-a desemnat printre „Primii 100 de gân-ditori ai lumii". Este editor al publicației The Atlantic, în care articolele sale apar de trei decenii, și senior fellow în cadrul Centrului pentru o Nouă Securitate Americană din Washington. A fost analist geopolitic principal la Stratfor, iar din 2009 pang în 2011, a fost membru al Comi-tetului de Politici de Apărare condus de secretarul american al Apărării, Robert Gates. Din 2006 pang in 2008, a fost visiting professor de securi-tate națională al Promoției 1960 din cadrul Academiei Navale a Statelor Unite, Annapolis. Fragment: " UN CONCERT DE CIVILIZAȚII? Un oraș de senzație, rezultat al veniturilor din petrol și gaze, țâșnește din verdeață comprimată; sticla colorată și curbe îndrăznețe de oțel definesc niște clădiri care sunt, precum rampele de lansare ale rachetelor, situate în apropierea unor lacuri cu apele de culoarea algelor și-a malului. Sorb dintr-un cocteil roz, la marginea piscinei de pe un acoperiș, luminată strălucitor în toiul nopții — baloane incandescente plutesc pe oglinda apei și privesc de sus peisajul urban. îmi vin în minte futurismul benzilor desenate cu Batman și metropola Gotham City. Palmierii se unesc peste pasajele rutiere. În ciuda nesfârșitelor grămezi de clădiri înalte, există o îtnpresie de goliciune, o calitate gen „abia aștept să mă umplu", peisajului cu munți ascuțiți, verzi-albaștri, și cu râuri șerpuitoare, acolo unde, cu o sută de ani în urmă, începea extracția de cauciuc și staniu în cantități mari. Aceea era o vreme în care capitala Kuala Lumpur nu depășise cu mult stadiul de „confluență noroioasă" de la care își trage numele. Un arhipelag de puncte comerciale și guri de râuri, se presupune ca Malaezia — și lumea malaeză în general — evocă prozele scurte ale lui William Somerset Maugham. Nu le mai evocă. Marile întinderi de junglă nesfârșită, sufocantă ale lui Maugham, cu dramele for de familie, intime și sfâșietoare, desfășurate pe tine-știe-ce plantație colonials, s-au dus de mult. Și totuși, există o fecunditate apăsătoare în tot ceea ce văd. Dar sunt alți autori acum, cei la care trebuie să mă refer, dată fiind panorama ultramodernă care mi se întinde în fața ochilor. Într-adevăr, mall-urile luxoase din Kuala Lumpur, dedicate fetișurilor și fanteziei, ridică de fapt consumerismul la statut de ideologie. Observând mulțimea care se înghesuie și exotismul dens al unui mall din incinta Turnurilor Petronas — femei mala-eze musulmane, cu părul ascuns de tudong-uri în toate culorile primare, femei indiene în săriuri la fel de amețitoare, chinezoaice în ținute occidentale vârtejul de gânduri mă duce, unul după altul, la Thorstein Veblen, V.S. Naipaul, Ernest Gellner, Clifford Geertz și Samuel P. Huntington, cu toții filosofi, chiar dacă nici unul dintre ei n-a fost catalogat astfel." Citește mai puțin...