La pescuit de fraieri

La pescuit de fraieri. Economia manipulării și a înșelăciunii de George A. Akerlof și Robert J. Shiller, laureați ai Premiului Nobel pentru Economie La pescuit de fraieri (Phishing for Phools) deschide o direcție radical nouă în teoria economică, bazată pe ideea intuitivă că piețele dăruiesc și răpesc în același timp.
Citește tot rezumatul cărții La pescuit de fraieri... Akerlof și Shiller dau viața acestei idei prin zeci de povești care arată cum ne afectează phishingul pe toți, în aproape toate domeniile. Ne cheltuim banii până la limită, după care ne facem griji cum să ne plătim facturile în luna următoare. Sistemul financiar își ia avânt, apoi se prăbușește. Suntem ispitiți, mai mult decât ne dăm seama, de publicitate. Sistemul nostru politic este denaturat de bani. Plătim prea mult pentru abonamentul la sala de fitness, pentru mașinile, casele și cardurile noastre de credit. Companiile farmaceutice ne vând cu ingeniozitate medicamente care ne fac prea puțin bine și, câteodată, sunt de-a dreptul periculoase. La pescuit de fraieri explorează rolul central al manipulării și înșelăciunii în toate aceste domenii și încă multe altele. Prin aceasta, explică un paradox: de ce, într-o perioadă în care o ducem mai bine decât oricând în istorie, prea mulți dintre noi duc o viață de disperare mută. în același timp, cartea relatează istoriile indivizilor care s-au ridicat împotriva scamatoriilor economice – arătând cum pot fi reduse acestea prin mai multă cunoaștere, reforma și reglementare. Într-o relatare amuzantă și plină de viață, Akerlof și Shiller arată că, în timp ce urmărirea profitului poate să ducă la produse care ne îmbogățesc viața, poate să ducă și la manipulare și înșelăciune. Multe dintre inovațiile recente au condus la produse care au facilitat păcălirea publicului. Implicațiile sunt complexe și profunde. - Joseph E. Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru Economie Akerlof și Shiller ne oferă un ghid fenomenal printre capcanele pieței libere. Această salvatoare revizuire a teoriei economice explică riscurile inerente de a fi jecmaniți într-o lume a maximizării profitului. - Nancy Folbre, profesor emerit, Universitarea Amherst, Massachussettes Această carte pătrunzătoare expune o contradicție fundamentală din sistemul de piață. Consumatorii și decidenții politici să bage de seamă: afacerile dornice de profit sporesc eficiență și încurajează inovația, dar sunt puternic motivate să va manipuleze și dispun de noi instrumente sofisticate de prelucrare a datelor, care le permit să facă acest lucru în modalități personalizate. - Laura D'Andrea Tyson, Universitatea Berkeley Fragment din cartea "La pescuit de fraieri" de George A. Akerlof și Robert J. Shiller: “Acest capitol s-a concentrat asupra phishingului în materie de alimente și medicamente. În 1906, cu numeroase modificări ulterioare, alimentele și medicamentele au fost prima oară reglementate la scară națională în Statele Unite. Abatoarelor nu li s-a mai permis, de exemplu, să vândă carne care nu era sigură. Dar phishingul a migrat în altă parte. După cum am menționat în prefață, asistentele medicale se îngrașă acum ronțăind chipsuri. Ele știu ce cumpără. Chipsurile se livrează în pungi care sunt inscripționate corect, indicând chiar și numărul de calorii; dar companiile îi fraieresc pe consumatori altcumva. Chipsurile sunt acum proiectate științific, cu cantitățile optime de grăsime și sare, ca să le maximizeze vânzările. Phishingul de fraieri a luat o formă nouă, în limitele fixate de reglementări. El epuizează oportunitățile de profit. Acesta este echilibrul. Fraieralimentele* sunt consumate în continuare. În ceea ce privește medicamentele, cazul Vioxx ne dă o lecție asemănătoare. În prezent, companiile farmaceutice trebuie să obțină aprobarea FDA pentru a comercializa medicamente noi. Acele medicamente mai trebuie și să fie prescrise de medici. Dar producătorii de medicamente au găsit metode creative de a fraieri FDA și de a-i fraieri pe doctori. Reglementarea nu a eliminat phishingul - nici în acest domeniu, ca și în cazul alimentelor. A schimbat numai centrul atenției din fiecare activitate. Până acum ne-am concentrat asupra eficienței și siguranței medicamentelor. Dar Big Pharma - marile companii farmaceutice - fraieresc și altcumva: urmărind să obțină prețuri avantajoase pentru pastilele lor. Când Merck a fost amenințată cu procese legate de daunele produse de Vioxx, avocații companiei s-au mișcat iute și s-au pus pe treabă. Dar ei mai fac asta și altfel. Companiile farmaceutice se numără printre cele mai mari surse de lobby în Congres. Conform clasificării sale a diferitelor industrii, Center for Responsive Politics (un grup de lucru de la Washington care ține evidența unor astfel de situații) afirmă că, din 1998 până în 2014, industria de farmă-ceutice/produse pentru sănătate a cheltuit pe lobby mai mult decât oricare altă industrie. în toată această perioadă, a depășit cu aproape 5o% a doua industrie de pe listă, asigurările. Se va dovedi că beneficiile companiilor farmaceutice au fost mari. Ca să dăm numai un exemplu, prin legea care a completat Partea-D a listei de medicamente distribuite prin Medicare (Medicare Modernization Act din 2006), Big Pharma au făcut o afacere excepțională. Legea preciza că guvernul nu se putea angaja în negocieri concurențiale ca să obțină prețuri mai mici pentru pastile în numele beneficiarilor. Însă dibăcia lor în materie de lobby nu este singurul avantaj major de care se folosesc companiile farmaceutice pentru a obține prețuri mari pentru doctoriile lor. Majoritatea afacerilor trebuie să se confrunte cu inconvenientul că dacă prețul este prea piperat, consumatorii vor căuta în altă parte. Dar această tendință este în mare măsură moderată pentru companiile farmaceutice din două motive. în primul rând, aceia care, de regulă, aleg medicamentul - doctorii - nu plătesc prețul rețetelor pe care le prescriu.” Citește mai puțin...