Intoarcerea la iubire

…cu iubirea ne-am născut. Frica am învățat-o aici. Călătoria spirituală înseamnă să renunțăm la – ori să ne dezvățăm de – frică și să acceptăm din nou iubirea în inimile noastre.
Citește tot rezumatul cărții Intoarcerea la iubire... Iubirea este faptul suprem al existenței. Este realitatea noastră ultimă și scopul nostru pe acest pământ. Să fim conștienți de ea, să experimentăm iubirea în noi și în semenii noștri, acesta este rostul vieții. „Întoarcerea la iubire” ne vorbește despre practica iubirii, ca punct de forță, nu ca o slăbiciune, ca răspuns la problemele cu care ne confruntăm zilnic. în ce fel este iubirea o soluție practică? Această carte a fost scrisă spre a fi un ghid pentru aplicarea miraculoasă a iubirii ca balsam pentru orice rană. Indiferent dacă suferința noastră psihică este în zona relațiilor, a sănătății, a carierei sau oriunde altundeva, iubirea este atotputernică, e leacul, e Răspunsul. Exact asta înseamnă un miracol: împrăștierea ceții, o schimbare de percepție, o întoarcere la iubire. „Cea mai puternică frică a noastră nu este că suntem inadecvați. Cea mai profundă frică a noastră este că suntem puternici peste măsură.” Marianne Williamson Fragment: " Adevărul e că nu putem să le dăm copiilor noștri ceva ce noi înșine nu avem. în acest sens, cel mai mare dar pe care pot să i-1 fac fiicei mele e că eu lucrez în continuare cu mine însămi. Copiii învață prin imitare mai mult decât prin orice altă formă de instruire. Cea mai mare oportunitate pe care o avem pentru a influența în bine viața altei persoane e să acceptăm iubirea lui Dumnezeu în viața noastră. Acesta este unul dintre principiile fundamentale ale miraco-lelor relație: trebuie să ne ocupăm de noi — de lecțiile noastre, gândurile noastre, comportamentul nostru — ca să. găsim liniștea alături de o altă persoană. „Singura responsa-bilitate a unui lucrător întru miracole e să accepte Ispa.șirea pentru el însuși." Egoul ne va ispiti întotdeauna să credem că destrămarea unei relații are drept cauză, ceva ce celălalt a făcut greșit, sau ceva ce el/ea nu vede, sau ceva ce el/ea trebuie să învețe. Noi trebuie să rămânem concentrați pe noi înșine. Suntem afectați de lipsa de iubire a altor oameni doar în mă.sura în care îi judecam pentru asta. Altfel, sun-tem invulnerabili față de ego, așa cum e menit să. fie Fiul lui Dumnezeu. Uneori, oamenii îmi spun: „Marianne, dar eu cred că 90% a depins de el/ea". „Bun", le raspund eu, „înseamnă că ne rămân zece procente pe care putem să le analizăm și din care putem să Învățăm". Pe acele zece procente care reprezintă. partea „ta" trebuie să te concentrezi tu și din ele trebuie să extragi învățăminte. Pe ele le vei lua cu tine în urmă,to-rul scenariu. Egoul știe asta, tocmai de aceea încearcă să-1 scoată în evidență pe celălalt. Scopul egoului e să ne facă tot timpul să ne distrugem singuri fără să fing, conștienți că asta facem. E teribil de greu să repari ce ai sricat tu. Egoul se folosește de un subterfugiu, încearcă, să te convingă să repari ce au stricat alții ca să nu te lase să te ocupi de lecțiile tale, ce ai învățat tu din asta. Ca să înveți cât mai mult dintr-o relație, trebuie să te concentrezi asupra problemelor tale. în zilele noastre auzi mereu oameni care se plâng că, problema lor e ca aleg persoana „greșita". Aici egoul e foarte viclean. încearcă să ne convingă că ne asumam responsabilitatea pentru problema, când adevărul e că facem asta doar într-o foarte mică măsură. întrucât felul în care noi descri-em problema tot face pe cineva vinovat, procedând așa ne adâncim și mai mult în întuneric în loc să ieșim la lumină. „Continui să aleg oameni care sunt incapabili să se implice" nu e o percepție a unei minți deschise către miracole. O întrebare mai relevanță ar putea fi „Cat de mult mă realmente? Cât de pregătit sunt eu, în adâncul ființei mele, să dăruiesc și să primesc iubire într-o manieră intimă și im-plicată?". Sau: „Cum pot eu să-i iert pe cei care nu pot să treacă dincolo de un anumit zid al fricii când interacționea-ză cu mine? Cum pot să mă iert pe mine pentru modurile în care am contribuit sau am participat la frica lor?". Uneori s-ar părea că nu ai scăpare: te simți obsedat sau com-pulsiv față de o altă persoană. în astfel de cazuri, mai mult ca sigur că la un anumit nivel tu nu lași acea persoană sa, scape, o strângi în chingi. Chiar dacă ești tentat să cauți în exterior cauza și soluția unei probleme, trebuie să îți păstrezi mintea deschisă către miracole și să le cauți în tine Însuți. Prețul pe care îl plătești fiindcă nu îți asumi responsabili-tatea pentru propria suferință este că nu conștientizezi că îți poți schimba condițiile dacă Îți schimbi gândurile. Indiferent cine ar fi inițiat o interacțiune dureroasă sau cât din eroare stă încă în minte altei persoane, Sfântul Duh te ajută întotdeauna să scapi de suferință dacă înveți să ierți. Cealal-tă persoană nu trebuie să ți se alăture conștient în această schimbare." Citește mai puțin...