Afaceri, munca si credinta

    „Cartea de față se adresează așadar deopotrivă oamenilor de afaceri cât și celor care nu sunt implicați în afaceri, celor care au experimentat o transformare spirituală a vieții prin nașterea din nou cât și celor care încă nu sunt interesați de valoarea credinței creștine, dar care manifestă interes pentru etică și morală în arena publică și care în mod sincer doresc și visează la transformarea în bine a societății.” Autorul     „Dr.
Citește tot rezumatul cărții Afaceri, munca si credinta... Eugen Jugaru se apleacă asupra unui subiect de actualitate despre care s-a scris puțin, mai ales de către autorii romani – subiectul eticii muncii și afacerilor din perspectiva creștină. Autorul pledează pentru integrarea principiilor creștine în munca de fiecare zi și în afaceri, cu implicații pozitive în viața personală dar și a societății. Consecvent tradiției creștine penticostale în care a crescut și s-a format, Jugăru subliniază aspectul pneumatologic al acestei integrări, arătând că transformarea morală a omului și aplicarea principiilor biblice la lumea afacerilor sunt posibile numai datorită influenței etice a Duhului Sfânt asupra omului. O carte extrem de utilă pentru păstori și studenții în teologie, dar mai ales pentru oamenii de afaceri care doresc «să-și plece liniștiți seara capul pe pernă».” Dr. John Tipei          Fragment:         “În ultimul timp, s-a acordat o atenție tot mai mare procesului de comunicare interpersonală. Filosoful german Jurgen Habermas, unul dintre gânditorii de marcă ai secolului XX a remarcat beneficiile aduse de societatea modernă, însă a evidențiat că pentru aceste beneficii s-a plătit un preț care a constat în îndepărtarea oamenilor unii de alții și în pierderea libertății într-o societate tot mai birocratizată. Având în vedere această realitate, soluția propusă de Habermas împotriva fragmentării sociale precum și pentru păstrarea identității personale a fost comunicarea sau, după cum el a formulat, „actul comunicațional". Pentru o comunicare eficientă, fie cu colegul de muncă, fie cu șeful, fiecare persoană are nevoie de dezvoltarea în prealabil a abilității de ascultare. Numai după ce s-a realizat această fază urmează răspunsul din partea interlocutorului și decodificarea sau interpretarea acestui răspuns.     O responsabilitate majoră a muncitorului este dovedirea loialității față de patron, însă trebuie specificat că loialitatea față de acesta nu înseamnă ascultare oarbă, fără discernământ. Atunci când un patron îi va pretinde angajatului să facă un lucru necinstit, să încalce anumite principii morale, angajatul trebuie să aibă demnitatea și puterea să nu fie de acord cu șeful său, chiar dacă această atitudine va avea consecințe neplăcute asupra sa. De asemenea, ar fi cu totul imoral ca un patron să profite de situația materială dificilă a unui angajat, a cărui familie depinde în exclusivitate doar de salariul pe care acesta îl câștigă, și să-l forțeze să se comporte incorect sau să facă declarații neadevărate invocând principiul loialității. Putem spune că loialitatea angajatului față de angajator este foarte importantă, însă această loialitate este limitată, deoarece nu poate să fie promovată sacrificând onestitatea, adevărul și alte principii morale. O altă îndatorire de ordin moral a muncitorului este ones-titatea. Onestitatea între muncitori este o calitate importantă pentru că aceasta cimentează relațiile colegiale și dovedește că o persoană este vrednică de încredere.” Citește mai puțin...