Cartea “Cum să comunici în mod legal sau Dreptul publicității” scrisă de către trei dintre cele mai bune cunoscătoare ale dreptului publicității, Elena Grecu, Andreea Rusu și Andreea Țigău, se dorește a fi un ghid complet care să vină în sprijinul atât al companiilor de media și marketing, dar și al clienților acestora. Este o carte pe care orice profesionist din domeniul publicității ar trebui să o citească înainte de a transmite brief-ul către echipa, fiind sigur, astfel, că bugetul clientului este folosit în mod eficient, iar campania va fi de succes pentru toate părțile implicate în acest proces. Cartea este recomandată în aceeași măsură și consumatorilor, autoarele tratând subiecte cum ar fi reducerile de sezon și modalitatea în care acestea sunt semnalizate de către comercianți, sau practici comerciale interzise pe care noi, ca și consumatori, trebuie să le cunoaștem pentru a le putea identifica.
Fragment: “Dreptul la viața privată se intersectează cu alte drepturi, printre care și libertatea presei. Conform art. 30 alin. (6) din Constituția României, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. Presa a fost considerată ca fiind cel mai important mijloc materializare a drepturilor cetățenilor de a gândi, de a vorbi și publică gratuit. Presa influențează opinia publică. Unele țări au abordat diferit aplicarea acestui drept în cazul persoanelor publice. Franța și Belgia aderă la principiul consimțământului persoanei publice, în timp ce Germania consideră că este permisă fotografierea fără consimțământ, de către presă, cu mici excepții. Ar fi necesar să se pună în balanță, de la caz la caz, dacă dreptul la liberă exprimare aduce atingere dreptului la viața privată și dreptului la imagine. În cazul persoanelor publice dreptul la imagine nu se aplică ca și în cazul celorlalte persoane, în anumite situații. Imaginea exprimă caracteristicile exterioare, fizice ale persoanei și nu însușiri comportamentale. Este vorba de trăsăturile fizice ale persoanei, dar noțiunea a fost extinsă și la voce, care este considerată a fi un atribut al personalității. Mult mai bine a fost definit dreptul la imagine în legea referitoare la Dreptul Publicității din Indiană, adoptată în 2012, care prevede că sunt protejate: „ name, voice, signature, photograph, image, likeness, distinctive appearance, gestures or mannerisms". („nume, voce, semnătura, fotografie, imagine, portret, apariție distinctivă, gesturi sau particularități").”
