Pamantul Lung

    Primul volum din seria Pământul Lung.     1916: Frontul de Vest. Soldatul Percy Blakeney se trezește întins pe un covor de iarbă proaspătă de primăvară. Dinspre copaci se aud un cântec de păsări și vântul printre frunze.
Citește tot rezumatul cărții Pamantul Lung... Unde sunt noroiul, sângele și pământul dinamitat din războiul în care luptă?      2015: Madison, Wisconsin. Monica Jansson este chemată să investigheze incendiul în care a ars complet casa unui bizar om de știință (unii spun că ar fi nebun, alții că ar fi periculos). La locul faptei descoperă un ciudat dispozitiv: o cutie plină cu fire, un comutator cu trei cai și... un cartof. Acesta este prototipul unei invenții care va schimba, o dată pentru totdeauna, felul în care omenirea vede lumea.     Și asta este puțin spus...           Fragment:      “Joshua privea lumile care se succedau ca și cum ar fi frunzărit o carte cu poze. Îndreptându-se constant în direcția vestului geografic, traversară o graniță naturală care le servea și drept reper de orientare: Munții Ural, o centură de teren încrețit, întinsă de la nord la sud, care supraviețuise în majoritatea lumilor.    Însă lumile erau diferite acum. Lăsaseră de mult în urmă atât Centura Glaciară, cât și Centura Minieră. Acum lumile care se perindau pe sub ei aparțineau Centurii Porumbului, după cum le plăcea ghizilor și șefilor de expediții americani să le numească. Erau lumi îmbelșugate, cu un climat cald și, cel puțin pe suprafața Americii de Nord, erau acoperite de pășuni și stepe, presărate cu arbori și arbuști familiari și înțesate de turme de animale cu un aspect sănătos. Lumi tocmai bune pentru agricultură. Pământurile de sub această limită ajungeau la cifre de peste o sută de mii pe terrametrul lui Lobsang. Călătorilor obișnuiți le luă nouă luni să ajungă atât de departe, pe jos. Aerostatul parcursese toate aceste lumi în patru zile.     De fiecare dată când se opreau, Lobsang scana după transmisiuni radio de unde scurte, care ar trebui să poată fi propagate de-a lungul curbei oricărui Pământ cu o ionosferă. Făcură câte o pauză în diverse lumi din Centura Porumbului pentru a asculta, una dintre acestea fiind Vest 101754, unde prinseră transmisiunea unei puștoaice guralive, originare chiar din Madison, aflată într-o colonie dintr-o New England paralelă, care citea din propriul jurnal. Joshua își imagină că aceasta era doar una dintr-un șir întreg de comunități pline de speranță, presărate de-a lungul continentelor Pământului Lung. Fiecare, își închipuia el, cu povestea ei...       Salut, dragii mei ascultători fideli. Helen Green aici, bloggerița voastră de modă veche, care acaparează din nou undele. Fragmentul care urmează e de acum trei ani.” Citește mai puțin...