Problematica Orientului Mijlociu ... s-a impus pe prima pagină a agendelor diplomatice și politice ale principalilor actori de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial până astăzi și va rămâne în continuare pe același loc, în anii sau deceniile care urmează.
S-a scris mult pe acest subiect … puține lucrări în literatura de specialitate străină și aproape deloc în cea românească au zăbovit asupra diplomației europene în acest areal în primul deceniu și jumătate al secolului al XXI-lea. Din volumul elaborat respira întrebarea dacă UE a avut sau are o diplomație bine articulată și precizată referitoare la realitatea din Orientul Mijlociu. E tocmai răspunsul la această întrebare pe care autoarea l-a urmărit pe tot parcursul cercetării sale, dându-i un răspuns adecvat și echilibrat … considerăm subiectul asupra căruia s-a aplecat autoarea, deosebit de actual și necesar pentru decelarea fenomenelor internaționale la care asistăm și care ne influențează viața cotidiană. (Vasile Vese) Din Cuprins: ◊ Mecanismul diplomatic al Uniunii Europene. Aspecte teoretice, structurale și funcționale ◊ Criza din Orientul Mijlociu ◊ Uniunea Europeană și criza israeliano-palestiniană ◊ Diplomația Uniunii Europene și criza israeliano-palestiniană ◊ Parteneri ai Uniunii Europene în medierea/managementul conflictului israeliano-palestinian Fragment: „Dintre cele mai recente rezoluții, adoptate de ONU în 2015, se impune a fi menționată Rezoluția 29291 (la 29 iunie) în care se atrage atenția asupra pericolului escaladării tensiunii și conflictului dintre Republica Arabă Siriană și Israel, dar și a necesității respectării acordului2 bilateral semnat în 1974; reținem de asemenea, rezoluția Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 3 iulie, intitulată „Asigurarea tragerii la răspundere și a justiției pentru toate încălcările dreptului internațional din Teritoriile Palestiniene ocupate, inclusiv din Ierusalimul de Est", în care se accentua susținerea activității Curții Penale Internaționale legate de Teritoriile Palestiniene ocupate; gravitatea situației din regiune este readusă în discuție și în textul Rezoluției 22573 (adoptată la 22 decembrie 2015), precizându-se totodată că a fost reînnoit mandatul ONU de observator în regiune până la 30 iunie 2016. La 24 octombrie 2015, ONU a aniversat 70 de ani de activitate; cu acest prilej, șeful diplomației germane, Frank-Walter Steinmeier, a apreciat că „aceasta este o Adunare Generală la care „nu prea există nimic de sărbătorit" [...] fiindcă problemele cu care lumea se confruntă sunt mult prea mari [...] nu numai că avem o criză a refugiaților de dimensiuni nemaiîntâlnite, dar avem și o criză în Siria care amenința să arunce în haos întreg Orientul Mijlociu".4 Așa cum s-a putut remarca din cele prezentate mai sus, pe parcursul tregii sale activități Organizația Națiunilor Unite a depus eforturi susținute pentru soluționarea problemei palestiniene în vederea instaurării unei păci generalizate în întreg Orientul Mijlociu. În ceea ce privește conflictul israeliano-palestinian, poziția ONU se poate aprecia că s-a cristalizat spre sfârșitul anilor '60 și începutul anilor '70, rămânând constanța până în prezent. Numărul mare al rezoluțiilor adoptate de ONU în toți acești ani demostrează rigurozitatea și consecvența cu care a monitorizat acest conflict.„
