O față excentrică rămasă nemăritată... Majoritatea debutantelor din înalta societate visează să-și găsească un soț. Frumoasa lady Pandora Ravenel are cu totul alte planuri. Tînăra ambițioasă ar prefera să rămînă acasă și să se ocupe de mica ei afacere, în loc să ia parte la Sezonul londonez.
Dar într-o seară, la un bal din înalta societate, se vede atrasă într-un scandal, alături de un străin frumos precum păcatul. Un cuceritor cinic... După ani întrgi în care a reușit să scape de căsătorie, Gabriel, lord St. Vincent, a căzut într-un final în mrejele unei fete rebele care i se pare complet nepotrivita lui. De fapt, ea nici nu vrea să aibă de-a face cu el, dar Gabriel o găsește irezistibilă. Și ar face orice, ar fi în stare să o ia de soție pe Pandora, chiar dacă această căsătorie ar fi un pact cu diavolul. Un complot periculos... Lăsîndu-se convinsă de farmecele lui Gabriel și de insistențele lui, Pandora este de acord să-i devină mireasă. Dar va descoperi curînd că abilitățile ei de femeie de afaceri o vor implica, din întîmplare, într-o conspirație periculoasă - și doar soțul ei o mai poate apăra. Gabriel se pune pavăza în fața adversarilor ei necunoscuți și curînd își vor da seama că ceea ce a părut la început o căsătorie de conveniență, se dovedește a fi căsătoria perfectă... Fragment din roman: "Aproape că nu se mai recunoștea. Ea era plină de viață, ardea ca o floare a soarelui în lumina dimineții de toamnă. Părea să facă parte dintr-o specie aparte, alta decît fetele de măritat de la balurile londoneze, sfioase și apatice. Era la fel de frumoasă precum își amintea. Și la fel de imprevizibilă. Rîsese după ce cîinele o trîntise la pămînt, pe cînd orice altă tînără în locul ei ar fi fost furioasă sau s-ar fi simțit umilită. Iar cînd discutaseră despre morcovi, el nu se putuse gîndi decît la un singur lucru: că și-ar fi dorit să o ia în brațe și să o ducă undeva, într-un loc răcoros și întunecat, și să o facă a lui. Dar în ciuda lucrurilor care îl atrăgeau la ea, nu încăpea îndoială că nu era deloc potrivită stilului de viață pe care i-l putea el oferi. Stilului de viață cu care era el obișnuit. Nu putea renunța la titlu, așa cum nu putea să le întoarcă spatele angajaților și familiilor acestora. Toți se bazau pe el. Avea marea responsabilitate de a administra pămînturile familiei Challon și de a le lăsa moștenire generațiilor următoare. Iar soția lui va avea o viață foarte plină, se va ocupa de casă, va fi prezentă la Curte, va organiza evenimente caritabile, va prezida fundații, și tot așa. Iar Pandora va urî toate astea. Chiar dacă își va asuma acest rol, nu se va simți deloc confortabil. Au intrat în salonul de vară, acolo unde familia Ravenel discută cu surorile lui Phoebe și Seraphină. Phoebe, cea mai mare dintre frații Challon, moștenise firea blîndă și iubitoare a mamei sale și spiritul alert al tatălui. Cu cinci ani în urmă se căsătorise cu iubitul ei din copilărie, Henry, lord Clare, care suferise întreaga lui viață de o boală cronică. Boala se agravase, transformîndu-l într-o umbră a bărbatului care fusese cîndva, pentru ca într-un final să-și afle sfîrșitul. Pe atunci, Phoebe era însărcinată cu cel de-al doilea copil al lor. Deși primul an de doliu se încheiase, Phoebe nu-și revenise complet. Abia dacă mai ieșea din casă, era palidă și slăbise foarte mult. Iar durerea nu-i dispăruse din privire. Seraphina, sora mai mică, avea optsprezece ani, cu părul blond-căpsună și o personalitate efervescentă. Deși împlinise deja vîrsta pentru a-și face debutul în societate, ducele și ducesa o convinseseră să mai aștepte un an. O fată plăcută ca ea, frumoasă și cu a dota impresionanță avea să fie vînătă de orice bărbat de însurat din Europa și nu numai. Pentru Seraphină, Sezonul londonez avea să fie o piatră de încercare și de aceea trebuia să fie cît mai pregătită. Au fost făcute prezentările iar Pandora a acceptat un pahar cu limonada rece. A rămas tăcută, ascultînd conversația care curgea pe lîngă ea. Cînd cei din jur au început să discute despre economia din Heron's Point, despre industria pescuitului și despre turism, Gabriel și-a dat seama că gîndurile Pandorei nu mai erau deloc acolo. Ce se petrecea oare în acel creier neobosit? S-a apropiat de ea și a întrebat-o încet: - Ai văzut vreodată o plajă? Ai intrat cu picioarele în ocean, ai simțit nisipul sub tălpi? Pandora a ridicat privirea spre el iar plictiseala de pe chip i s-a șters într-o secundă. - Nu. Aveți pe-aici o plajă cu nisip? Eram convinsă că, dacă există, este formată numai din pietre. - Domeniul are un mic golf privat. Se poate ajunge doar pe un drumeag îngust. "
