Vreau sa fiu sotia ta

    Un magnat lipsit de scrupule. O ambiție nemăsurată i-a adus lui Rhys Winterborne, om de rând, o imensă avere și succes. În afaceri și dincolo de ele, Rhys obține tot ceea ce dorește. În clipa în care o vede pe timidă aristocrată Lady Helen Ravenel hotărăște că va fi a lui.
Citește tot rezumatul cărții Vreau sa fiu sotia ta... Iar dacă trebuie să-i răpească virtutea ca să fie sigur că se va mărita cu el, cu atît mai bine.     O frumusețe retrasă. Helen nu are aproape deloc contact cu lumea strălucitoare și cinică a înaltei societăți londoneze, iar jocul seducției pornit de Rhys Winterborne trezește în ea o pasiune puternică, la fel de intensă ca și a lui. Deși a primit o educație aleasă, crede că numai ea îl va putea îmblînzi pe viitorul soț. În timp ce dușmanii lui Rhys conspira împotriva lor, Helen va trebui să-i încredințeze cel mai întunecat secret al ei. Riscurile sînt imense... dar răsplata este o viață plină de fericire. Și totul începe cu... Vreau să fiu soția ta     Fragment din romanul "Vreau să fiu soția ta" de Lisa Kleypas:       „Spre dezamăgirea lui Helen, nu a avut prea multe ocazii să se vadă cu Rhys în prima lor săptămînă la Londra. Lipsise cîteva zile de la birou, așa că avea multe de făcut. Când a venit în vizită la Ravenel House, într-o după-amiază, a trebuit să se mulțumească să schimbe cu ea cîteva banalități, în timp ce lady Berwick și gemenele stăteau așezate lîngă ei. Regulile de vizită ale lady-ei Berwick erau explicite și de neîncălcat: vizitele trebuiau făcute doar în orele anunțate iar vizitatorii nu rămîneau mai mult de cincisprezece minute. Cînd sfertul de oră s-a încheiat, contesă s-a uitat sugestiv spre ceas.     Privirea lui Rhys a întîlnit-o pe a lui Helen, amîndouă pline de nerăbdare și de dor.     - Cred că am zăbovit destul.     - Vizita dumitale ne-a făcut mare plăcere, domnule Winterborne, i-a răspuns lady Berwick, ridicîndu-se la rîndul ei în picioare. Ești binevenit să iei cina cu noi poimîine seară, dacă îți permite programul.     - Vineri? Rhys s-a încruntat a regret. Aș vrea din tot sufletul, dar i-am promis deja primului ministru că particip la o cină privată.     - Domnului Disraeli? a întrebat Helen făcînd ochii mari. Este prieten cu tine?     - Sîntem cunoștințe. Vrea sprijinul meu pentru o moțiune de cenzură la legea muncii, care să le dea dreptul muncitorilor la grevă.     - Nici nu știam că grevele sînt ilegale, a spus Helen.     Rhys a zîmbit, văzînd-o interesată.     - Numai cîteva meserii - tîmplării, cărămidarii și lucrătorii în topitorii - au acest drept legal. Ceilalți nu, ceea ce înseamnă că pot ajunge la închisoare dacă întrerup lucrul.     - Și vrei ca ei să aibă drept la grevă? l-a întrebat Helen. Patron fiind?     - Da. Clasa muncitoare ar trebui să se bucure de aceleași drepturi ca oricare alții, în societate.     - Nu este menirea femeilor să se preocupe de astfel de lucruri, a spus lady Berwick, făcînd semn a lehamite. Voi căuta o altă dată pentru cina care să-ți convină, domnule Winterborne.     - Îl conduc eu, doamnă, a spus repede Helen, care își dorea să petreacă măcar cîteva clipe singură cu Rhys.     Lady Berwick a clătinat hotărîtă din cap:     - Draga mea, nu se cade să însoțești un domn pînă la ușă.     Helen le-a aruncat surorilor ei o privire rugătoare.     Cît ai clipi, Pandora a împins cu piciorul scaunul din fața ei, răsturnîndu-l.     - Drace! a exclamat. Cum s-a întîmplat oare așa ceva?     Contesa s-a întors imediat spre ea.     - Pandora, cum poți folosi acel cuvînt?     - Ce să spun atunci cînd răstorn ceva?     - Poți folosi un alt cuvînt, ca de exemplu... Lady Berwick a căzut pe gînduri, căutînd termenul potrivit, iar Helen a profitat ocazie și s-a strecurat pe ușă, împreună cu Rhys.     Fără să scoată un cuvînt, el a prins-o în brațe și a sărutat-o apsat.” Citește mai puțin...