A privi si a vedea - FORMAT PDF

O relatare scrisă zgârie adesea doar suprafața unui eveniment; vedem un apus de soare și mai târziu, în jurnal, în lipsă de ceva mai bun, îl numim „frumos“, când știm că a fost mult mai mult de atât, dar acel mai mult nu poate fi localizat și va fi, curând, uitat.
Citește tot rezumatul cărții A privi si a vedea... Vrem să păstrăm ce s‑a întâmplat astăzi, așa că alcătuim o listă cu unde am fost și ce am văzut, însă abandonăm pagina, știind că au existat lucruri evanescente, pe care nu am reușit să le descriem, dar care bănuim că ar putea deține cheia realității acelei zile. -  Alain de Botton Alain de Botton: Romancier, eseist și jurnalist, Alain de Botton s-a născut în Zurich, Elveția în 1969, iar în prezent trăiește în Londra. Cărțile sale, considerate drept o “filosofie a vieții de zi cu zi” au devenit bestselleruri în 30 de țări. Este producător și realizator a mai multor programe de televiziune. În august 2008 a fost unul dintre membrii fondatori ai unei instituții de învățământ în centrul Londrei, care promovează o nouă viziune asupra educației – The School of Life. Fragment din cartea "A privi și a vedea", de Alain de Botton "20. Seducția este o formă de joc actoricesc, o tranziție dinspre comportamentul spontan, spre cel modelat pentru un anumit public. Așa cum un actor trebuie să-și imagineze așteptările spectatorilor, și seducătorul trebuie să bănuiască ce vrea persoana iubita să audă - deci, dacă există vreun argument decisiv împotriva ideii de a minți pentru a fi iubit, acela e că actorul nu poate ști de ce anume va fi impresionat publicul său. Singura justificare pentru faptul că joci un rol ar fi că e mai eficient așa, decât să fii spontan, dar, date fiind complexitatea caracterului lui Chloe și îndoiala mea că ar fi atrasă de un comportament mimetic, șansele mele de a o seduce nu puteau scădea considerabil, dacă mă purtăm onest sau spontan. Lipsa de autenticitate părea să mă împingă doar spre răsturnări caraghioase de personaj și opinii. 21. Cel mai adesea ne atingem scopurile datorită coincidenței, nu a vreunui plan: o veste proastă pentru seducătorul care este îmbibat cu spiritul pozitivismului și al raționalismului și crede că, dacă întreprinde o cercetare atentă și aproape științifică, va putea descoperi legile îndrăgostirii. Seducătorii continuă să spere că vor găsi capcane cu care să-și prindă în mreje persoana iubită - un anumit zâmbet sau o idee ori un fel de a ține furculița... dar, din păcate, deși asemenea capcane există pentru fiecare, dacă le nimerim în cursul seducției, e mai mult din întâmplare, decât din calcul. În fond, ce făcuse Chloe să mă determine să mă îndrăgostesc? Iubirea mea pentru ea avea de-a face și cu felul adorabil în care îl rugase pe chelner să îi aducă unt, și cu faptul că era de aceeași părere cu mine, în privința meritelor cărții Ființă și timp a lui Heidegger. " Citește mai puțin...