Întoarcerea autorului mi se pare cartea cea mai gravă și mai bine scrisă a lui Eugen Simion, nu doar prin problematica ridicată (ea însăși de mare actualitate), dar și în calitățile ei stilistice.
Arareori o carte de critică se citește cu atâta plăcere. Eleganța dezinvoltă topește asperitățile chestiunilor celor mai aride. Unele pagini -îndeosebi din ,,dialogurile” finale - au în plus o anumită cochetărie călinesciană, amatoare de paradoxuri și formulări pregnante. Sub aparența spumoasă, se discută totuși idei serioase, dar pe tonul cel mai ,,optimist", legate de soarta romanului , clasicism, cultul marilor valori, spirit modern, terorism metodologic ș.a.
Carte delectabilă, opera a unuia dintre cei mai buni critici de azi, Întoarcerea autorului inițiază și invită totodată la meditație, incitând permanent către dialogul colegial fertil.
11 martie 1982
