Opere complete 9/1: Arhetipurile si inconstientul colectiv - FORMAT PDF

Prezența ediție a volumului intitulat Arhetipurile și inconștientul colectiv, apărut inițial ca volumul întâi al seriei de Opere complete, revine la numerotarea ediției originale, respectiv 9/1.
Citește tot rezumatul cărții Opere complete 9/1: Arhetipurile si inconstientul colectiv... Cele două ediții sunt identice în ce privește conținutul. La început, conceptul de inconștient s-a mărginit la desemnarea conținuturilor refulate sau uitate. Pentru Freud, inconștientul, deși apare deja – cel puțin metaforic – ca subiect activ, nu este în esență nimic altceva decât sediul acestor conținuturi uitate și refulate și are doar datorită acestui fapt o importanță practică. Prin urmare, conform acestei viziuni, inconștientul are o natură exclusiv personală, deși pe de altă parte chiar Freud a sesizat ca modul de gândire al inconștientului este arhaico-mitologic. Fără îndoială, un strat oarecum superficial al inconștientului este personal. Îl numim inconștientul personal. Acesta se sprijină însă pe un strat mai adânc, care nu mai provine din experiența personală, ci este înnăscut. Stratul acesta mai adânc constituie așa-numitul inconștient colectiv. M-am oprit la expresia „colectiv" întrucât acest inconștient nu este individual, ci universal, adică, în opoziție cu psihismul individual, cuprinde cum grano salis conținuturi și comportamente care sunt aceleași la toți indivizii, indiferent de locul nașterii. Același la toți oamenii, el formează baza psihică de natură suprapersonală, prezentă în fiecare. - C.J. Jung Aidoma oricărui arhetip, și cel al mamei are o varietate aproape nelimitată de aspecte. Menționez numai câteva forme mai tipice: mama și bunica personală; mama vitregă și mamă soacră, orice femeie cu care există o relație, cum ar fi doica sau bona, o strămoasă îndepărtată și Femeia Albă, într-un sens superior, figurat, zeița, în mod special Maica Domnului, fecioara (ca mama întinerită, de exemplu Demeter și Kore), Sophia (că mama care e și iubită, eventual și tipul Cybele-Attis sau că fiica [mama întinerită] care e și iubita; ținta dorinței de mântuire (paradis, împărăția Domnului, Ierusalimul ceresc); în sens mai larg Biserica, universitatea, orașul, țara, cerul, pământul, pădurea, marea și apele stătătoare; materia, lumea de jos și luna; în sens mai restrâns, ca lăcaș al nașterii și procreării, ogorul, grădina, stânca, peștera, pomul, izvorul, fântâna adâncă, cristelniță, floarea ca recipient (trandafir și lotus); ca cerc magic (mandala ca padma) sau cornul abundenței; în sensul cel mai restrâns uterul, orice formă găurită (de pildă piuliță); yoni; cuptorul, oala de gătit; ca animal, vacă, iepurele și, în general, animalele care ajută. Toate aceste simboluri pot să aibă un sens pozitiv, favorabil sau unul negativ, nefast. - C.J. Jung Cuvântul sanscrit mandala înseamnă „cerc" în sens general. În domeniul practicilor religioase și în psihologie, el denumește imagini circulare, care sunt desenate, pictate, modelate plastic sau dansate. Structuri plastice de acest fel găsim mai cu seamă în budismul tibetan, iar ca figuri de dans, întâlnim imagini circulare și în mănăstirile dervișilor. Ca fenomene psihologice, ele apar spontan în vise, în anumite stări conflictuale și în schizofrenii. Foarte frecvent conțin o cuaternitate sau un multiplu de patru sub forma unei cruci sau stele sau a unui pătrat, octogon etc. În alchimie, acest motiv apare sub formă de quadratura circuli. [...] „Cvadratura cercului" este unul dintre numeroasele motive arhetipale care stau la baza configurării viselor și fantasmelor noastre. Dar se distinge mai ales prin aceea că este unul dintre cele mai importante din punct de vedere funcțional. Îl putem numi efectiv „arhetipul totalității". -  C.J. Jung   Cuprins: I Despre arhetipurile inconștientului colectiv (trad. V.D. Zamfirescu)   II Conceptul de inconștient colectiv (trad. V.D. Zamfirescu)  a. Definiție. b. Semnificația psihologică a inconștientului colectiv. c. Metoda de demonstrare. d. Un exemplu   III Despre arhetip cu o specială considerare a conceptului de anima (trad. V.D. Zamfirescu)   IV Aspectele psihologice ale arhetipului mamei (trad. D. Ștefănescu) 1. Despre conceptul de arhetip. 2. Arhetipul mamei. 3. Complexul mamei. A. Complexul matern al fiului. B. Complexul matern al fiicei. a. Hipertrofia elementului matern. b. Supradezvoltarea erosului. c. Identitatea cu mama. d. Apărarea în fața mamei. C. Aspectele pozitive ale complexului matern. a. Mamă. b. Erosul supradezvoltat. c. Tipul „doar‑fiica". D. Complexul matern negativ. 4. Concluzii   V Despre renaștere (trad. D. Ștefănescu). Observație preliminară 1. Forme de renaștere. 2. Psihologia renașterii. A. Experiența transcendenței vieții. B. Transformarea subiectivă. 3. Exemplul unei succesiuni simbolice, ilustrând procesul transformării   VI Despre psihologia arhetipului infans (trad. D. Ștefănescu)  1. Introducere. 2. Psihologia arhetipului infans. a. Arhetipul ca stare a trecutului. b. Funcția arhetipului. c. Caracterul arhetipului de a avea perspectivă. d. Unitatea și pluralitatea motivului copilului. e. Zeul copil și copilul erou. 3. Fenomenologia specială a arhetipului infans. a. Abandonarea copilului. b. Invincibilitatea copilului. c. Hermafroditismul copilului. d. Copilul ca ființă de început și de sfârșit. 4. Concluzii    VII Despre aspectul psihologic al figurii zeiței Kore (trad. D. Ștefănescu)  a. Cazul X. b. Cazul Y. c. Cazul Z   VIII Contribuții la fenomenologia spiritului în basm (trad. V.D. Zamfirescu). Cuvânt înainte a. Despre cuvântul „spirit". b. Automanifestarea spiritului în vise. c. Spiritul în basm. d. Simboluri teriomorfe ale spiritului în basm. e. În completare. f. Anexa. g. Încheiere   IX Despre psihologia figurii trickster-ului (trad. D. Ștefănescu)   X Conștiință, inconștient și individuație (trad. D. Ștefănescu)   XI Despre empirismul procesului de individuație (trad. D. Ștefănescu) Imaginile 1-12. Concluzii    XII Despre simbolistica mandalei (trad. D. Ștefănescu) Imaginile 1-54. Concluzii    XIII Mandale (trad. D. Ștefănescu)