Studiile din acest volum constituie nu doar o sinteză a perspectivei jungiene asupra alchimiei, dar și o binevenită pregă‑ tire pentru cercetările aprofundate întreprinse de către Jung in Mysterium Coniunctionis, Psihologie și alchimie și Aion.
Plecând de la reprezentanți faimoși ai alchimiei („Paracelsus ca fenomen spiritual"; „Viziunile lui Zosimos"), de la simboluri specifice („Spiritul Mercur", „Arborele filosofic"), dar și de la principiile alchimiei chineze („Comentariu la Secretul Florii de Aur"), Jung vede în limbajul și simbolistica alchimice locul unor proiecții a arhetipurilor din inconștientul colectiv. Din această perspectivă, gesturile „filosofilor" oculți, de decantare și transformare a materiei, nu mai pot fi înțelese doar ca niște experimente cu rezultate îndoielnice (cum ar fi producerea aurului), ci mai curând ca niște procese de perfecționare interioară, de individuare. La fel de bogată în simboluri ca religia, mitologia sau visul, alchimia, „atât de sterilă pentru chimist, este pentru noi – spune Jung – o ade‑ vărată mînă de aur, bogată în materiale care conturează o imagine edificatoare a structurii inconștientului". „Natura nu este numai materie; ea este și spirit. Este marele merit al lui Paracelsus că a accentuat «lumina naturii», spiritul natural a cărui acțiune stranie și importantă o putem observa în manifestările inconștientului. Inconștientul nu se limitează doar la procesele instinctelor și reflexelor, ci merge și dincolo de conștiință, anticipând, în simbolurile sale, procese viitoare ale conștiinței. De aceea el este la fel de mult și un supraconstient." - C.G. Jung „La analiza și elucidarea mentalității alchimice, psihologia are un cuvânt important de spus; căci ceea ce a produs alchimia ca fantasmagorii absurde — așa cum i se par chimistului — psihologul recunoaște a fi material psihic. Acest material este identic cu acele formațiuni fantasmatice pe care le mai putem detecta și azi la oameni sănătoși și bolnavi care nu au auzit niciodată de alchimie. Locul de origine al acestor reprezentări este inconștientul colectiv." - C.G. Jung Fragment din "Opere complete", volumul 13: "Studii despre reprezentările alchimice" de C.G. Jung: „Dragonul, respectiv șarpele, reprezintă inconștiență inițială, căci acestui animal îi place, după cum spun alchimiștii, să stea „in cavernis et tenebrosis locis". Această inconștientă trebuie jertfiță; abia atunci se poate găsi intrarea în cap, adică spre cunoașterea conștientă. Aici se desfășoară din nou lupta universală a eroului împotriva dragonului, la al cărei sfârșit victorios răsare de fiecare dată soarele, deci conștiința se luminează și percepe, după cum descrie textul lui Zosimos, că procesul de transformare are loc în interiorul templului, adică al capului. Este într-adevăr omul interior, prezentat ca homunculus, cel care parcurge etapele de transformare de la cupru la argint și până la aur. Aceste etape corespund unei înălțări treptate a valorii. I se pare straniu omului modern că tocmai omul interior și esența spirituală presupusă de el să fie reprezentate prin metale. Nu se pune la îndoială faptul istoric, și nici nu este vorba despre o reprezentare specifică numai alchimiei. Astfel se relatează de pildă despre Zarathustra că a primit de la Ahura Mazda într-un pahar băutura omniștiinței. După aceea a văzut într-un vis un pom cu patru ramuri din aur, argint, oțel și aliaj feros. Pomul corespunde exact pomului de metal din alchimie, lui arbor philosophica, acesta reprezentând creșterea spirituală până la revelația supremă. Metalul rece și mort ni se pare, ce-i drept, a fi opusul par excellence al spiritului — dar cum este atunci când spiritul e la fel de mort ca plumbul sau cuprul? Un vis poate atunci să spună, de exemplu: caută-l în plumb sau în mercur! Căci îi pare oportun naturii să incite conștiința la o amplificare și luminare mai mare, drept care se folosește de dorința permanentă a omului de a avea metale, mai cu seamă pe cele scumpe, și îl determină să le caute și să le cerceteze posibilitalile. În timpul acestei îndeletniciri el poate să își dea seama că în minele lui nu se află numai filoane de minereu, ci și spiriduși și că în plumb stă ascuns fie un demon periculos, fie un porumbel al Sfântului Spirit. Diverși alchimiști au parcurs, după cum s-a dovedit, acest proces de cunoaștere până la un astfel de grad, încât numai un perete despărțitor subțire îi mai separă de conștiență psihologică. ChRISTIAN ROSENCREUTZ se mai află de această parte a pragului, însă Faust al lui GOETHE e deja dincolo și zugrăvește de aceea o problemă psihologică ce se ridică atunci când „omul interior" — acea figură mai mare care se ascundea înainte în aceea mai mică a homunculusului — trece dincolo în lumina conștiinței, și deci în opoziție cu Eul de până atunci (homo animalis).”
Opere complete 13: Studii despre reprezentarile alchimice
- Autor: C.G. Jung
- An apariție: 2017 (vezi top cărți)
- Editura: TREI
- Nr. pagini: 478
- Categorie: Psiho,psihanaliza, Log
