Mircea Daneliuc aduce un roman al unei generații. ,,Andreas, Andrada" nu are termen de comparație mai potrivit. Sângele lor trage liniile cu o viteză ce n-are nevoie de ispita milei. Printre atâtea curente tinerești, copiii de bani gata se lăsă consumați de mărunțișurile de care s-ar plictisi în floarea vârstei.
Personajele cărții, anunțate în titlu că numele scrise pe un pomelnic, ofilesc în efectul de seră al Capitalei. Libertatea lor în care nu refuză nici o experiență, se dovedește, la final, o robie. Adolescenții aceștia nerăbdători n-au nici instinct de conservare, nici voința. Proza lui Mircea Daneliuc le deschide toate cavitățile, cu indiscreția anatomiștilor din veacurile îndepărtate. (George Neagoe) Fragment din roman: „Doamna Ema Calistru intră în primăria ei de sector și se gândi c-ar bea o cafea. Mai avea o jumătate de oră până să înceapă ședința, prinsese unda verde pe bulevard și ajunsese mai devreme decât ar fi vrut. Prima dată deschise ușa la Valy, asta știa cum s-o fiarbă. Dar fata lipsea din birou, hai să bag capul un pic la primar, își spuse, oricum nu rămâneau fără, ședință de consiliu, există protocol, însă în chiar momentul acela îi cerea organismul, imperativ. Avea lume, nu se putea bea acolo, îi făcu secretara una pe loc și ieși cu ceașca spre sala de plen; mai veniseră doi, putea s-o bea pe-ndelete. Ar fi mers și-o țigară, mă rog, interzis înăuntru, măcar un telefon până se răcea convenabil. Și-și scoase mobilul. În timpul acesta, Andreas Calistru, acasă, execută meditații la mate cu profă Botez. Celularul pe masă. Care se lumină și sună. Da... algebră... La zece, când să încep? Nu la zece încep?... Stai puțin, că sună cineva pe partea cealaltă... Și comuta. Andrada!... Hi! Te pup! Unde ești?... Când ajungi?... Și de ce n-ai sunat mai devreme? Nu, nu! Lasă taxiu, vin acu și te iau. Acu, în două minute, hai zece... - Doamnă, gata, strângeți și hai! Cobor în garaj. - Păi, dragă, ce facem? - Nimic! Și se porni tropăind pe scară în jos. Se întoarse vijelios după chei și crucea lui de argint, atârnă de cremona. Pe urmă, la vale. Lăsase trei femei cu gura căscată: aia cu logaritmii, Nina, menajera, cu mopul în baie, și doamna Calistru, consilier, cu telefonul în mână și cafeaua în poală. Andrada își scosese bagajul din cursa de Coșna și aștepta pe peron. Cu gentile prea mari la picioare, își luase un aer august de care, neputincioase, se izbeau avansuri rurale dinspre navetiștii agățători, că pietricelele aruncate într-un perete de tablă.”
Andreas, Andrada
- Autor: Mircea Daneliuc
- An apariție: 2016 (vezi top cărți)
- Editura: TRACUS ARTE
- Nr. pagini: 203
- Categorie: Literatura contemporana
