Cand sufletul vorbeste prin corp

     Inima te înteapă, stomacul devine rebel, urechile țiuie, tremuri de furie sau de nervi. Emoțiile clocotesc și ești veșnic stresat. Pe neștiute, organismul se frânge sub această presiune: apar palpitațiile, respiri mai greu, transpiri mai des și acuzi tulburări gastrointestinale.
Citește tot rezumatul cărții Cand sufletul vorbeste prin corp... Evitând capcana explicațiilor simpliste, de tipul „bolile de inimă sunt efectul ambiției și agitației", cartea de față prezintă un model complex, bio-psiho-social, în care stresul emoțional este văzut nu doar ca factor de îmbolnăvire sau agravare a bolii, dar și ca efect adesea ignorat al afecțiunii somatice.      Organizat pe diverse grupe de organe (inima, pielea, organele genitale, vocea, aparatul locomotor etc.), volumul oferă clarificările medicale și psihologice necesare, dar și măsuri terapeutice eficiente – de la procedee de relaxare și somatoterapie la tehnici cognitiv-comportamentele pentru reîncadrarea bolii, reintegrarea la locul de muncă și mai buna gestionare a emoțiilor. Cartea se adresează atât publicului larg (bolnavi și aparținători), cât și medicilor și psihologilor clinicieni.     Hans Morschitzky este psihoterapeut la Spitalul de Psihiatrie din Linz, Austria, și coautor al cărții Frică de boală. Cum să o înțelegem și să o depășim (Editura Trei, 2015).     Sigrid Sator este jurnalistă și life coach.       Fragment din volum:      “TULBURĂRILE FUNCȚIONALE        ROȘEAȚĂ     Înroșirea pielii de pe față, gât sau partea superioară a corpului, în situații foarte stresante, reprezintă un simptom de care cei în cauză se tem și care adesea se transformă în teamă față de înroșire (eritrofobie). Simptomatologia apare mai ales în cazul fobiei sociale, atunci când persoanele afectate se tem de evaluarea negativă din partea celorlalți.        TRANSPIRAȚIA     Transpirația în exces apare îndeosebi în zona axilelor, a mâinilor și a picioarelor; persoanele afectate se tem de apariția petelor vizibile de transpirație. Acestea adesea sunt nesigure de ele însele, temătoare și inhibate, iar în situațiile sociale reacționează în mod incontrolabil prin transpirație. Tulburările de anxietate socială nu numai că reprezintă cauza principală, ci și o consecință frecvență a transpirației excesive. În situațiile de efort fizic, transpirația are rolul de a regla temperatura corpului supraîncălzit, întrucât apare senzația de răcorire, prin intermediul condensului care se produce la nivelul pielii. În situațiile de frică sau de solicitare psihică apare același tipar de reacție.     Măsurile chirurgicale (ablația fibrelor nervoase ale sistemului nervos simpatic, care sunt responsabile de producerea transpirației) reprezintă cu siguranță un mijloc nepotrivit în cazul transpirației cu cauze emoționale, întrucât efectul adesea nu este unul de durată; în plus, este de avut în vedere faptul că, în compensație, poate apărea transpirația abundentă la nivelul altor zone ale corpului. Îndeosebi însă, trebuie luat în considerare faptul că, în lipsa psihoterapiei, anxietatea care stă la baza transpirației se menține.        MÂNCĂRIMEA SOMATOFORMĂ A PIELII (PRURITUL PSIHOGEN)      Mâncărimea somatoformă și disconfortul permanent pe piele, de natură neorganică (în special senzația de arsură sau de durere) sunt considerate tulburări funcționale autonome somatoforme ale pielii, atunci când nu pot fi (suficient) explicate prin intermediul unor cauze organice. Persoanele care suferă de prurit psihogen adesea trăiesc o mare tensiune interioară și manifestă în consecință crize bruște de prurit; prin urmare, acestea sunt preocupate în permanență de mâncărime sau de starea pielii, îndeosebi atunci când se găsesc în repaus și au timp să se autoobserve." Citește mai puțin...