Roșul unghiilor. Suptul degetului. Răsucitul părului. Zgândăritul pielii. Suptul mânecii. Ai un obicei prost de care nu reușești să scapi? Un obicei cu care ți-e rușine sau care îți crează probleme? Dacă da, nu ești singurul.
Foarte mulți copii au obiceiuri la care doresc să renunțe. Dar obiceiurile sunt mai puternice decât dorințele. Ele pun stăpânire pe tine. Și oricât ai vrea să scapi de ele, nu poți...decât dacă ai cheile necesare pentru a te elibera. Ce să faci când ai obiceiuri proaste oferă cheile pentru a scăpa de o serie de obiceiuri proaste și dăunătoare. Prin intermediul unor exemple ilustrative, activități atractive și al unui set de instrucțiuni pas cu pas, copilul învața să folosească principalele strategii care îi permit să scape de aceste obiceiuri. Ghidul de față este un instrument util și complet pentru a-i învăța, motiva și stimula pe copii în eforturile lor de a se elibera de aceste obiceiuri. Dr. Dawn Huebner este psiholog clinician in Exeter, New Hampshire, specializată în tratarea copiilor și a părinților lor. Desenele amuzante ale lui Bonnie Matthews apar în multe cărți și reviste pentru copii. Fragment din “Introducere pentru părinți și educatori”: „Nu-ți mai roade unghiile. Nu te mai scobi în nas. Nu mai pune mâinile pe față. Nu-ți mai răsuci părul. Nu mai băgă în gură mânecă tricoului. Nu te mai trage de gene. Nu-ți mai suge degetul. Este obositor, nu-i așa? Adevărul este că poți să-i repeți copilului lucrurile acestea la nesfârșit. Poți să-i promiți recompense sau să-l ameninți cu pedeapsa. Să-i vorbești pe un ton calm sau pe un ton aspru. Sau să nu-i vorbești deloc. Nu contează. Știm cu toții că este aproape imposibil să pui capăt unui obicei prost. Gândiți-vă cum ar fi să nu bagi în gură încă o prăjitură. Să nu țipi la copii. Să nu-ți încleștezi maxilarul. Este nevoie de o voință pe care uneori nu o ai. De eforturi de care deseori nu ești stare. Dar chiar și cu eforturi și voința, tot este greu. Este greu pentru adulți, dar și pentru copii - cei care își rod unghiile, trag cu dinții de tricou sau își sug degetul mare și care nu pot renunța la acest obicei prost indiferent cât de motivați ar fi. Dar, după cum știți, obiceiurile proaste pot deveni o problemă pentru copii. Pielițele unghiilor le sângerează și îi ustura. De pe unele zone ale scalpului le cade părul și le crăpă pielea. Mușcăturile de țânțari se infectează. Fac unghii incarnate. Li se încurcă părul. Și lucrurile nu se opresc aici. Pentru că, în ciuda acestor neplăceri și a durerii, ei continuă să se scobească, să se tragă, să se frece, să roadă și să muște până când această mișcare devine un automatism. Iar obice-iul pune stăpânire pe ei. Nu este de mirare că le vine greu să renunțe la el. De aceea, cartea de față nu vorbește despre oprirea obiceiurilor proaste. Nu amintește de voință nici măcar o dată (decât aici). Se pune accentul pe eliberarea de obiceiuri prin dizolvarea legăturilor care le ancorează.”
