Dezvoltarea constitutionala a Romaniei

     Investigarea istorică a evoluției politice și a dezvoltării constituționale a oricărui stat impune recurgerea la documente, mai ales la acelea care pun în evidență evenimentele majore din istoria politică a unei țări.
Citește tot rezumatul cărții Dezvoltarea constitutionala a Romaniei... Dintre acestea, multe au un conținut și consecințe juridice. Acesta este și motivul pentru care investigația istorică a dezvoltării constituționale a oricărui stat trebuie să se împletească armonios cu cercetarea juridică și analiza politică a documentelor și, în general, a izvoarelor istorice.     Această lucrare, apărută sub egida Academiei de Științe Juridice din România, prezintă o selecție de documente care acoperă un arc istoric al evoluției politice și constituționale românești, de la jumătatea secolului al XVIII-lea până în prezent. Ele readuc, într-un nou timp istoric și într-o nouă fizionomie psiho-socială a poporului nostru momente semnificative, fundamentale din dezvoltarea constituțională a statului român, evenimente care au marcat progresul politic al societății românești.      Ansamblul documentelor prezentate este conceput ca un recurs la istoria politică a statului roman, care reprezintă, dincolo de valoarea sa istoriografică, un tezaur din care generațiile actuale de politicieni pot extrage esența gândirii politice românești tradiționale pentru a readuce în actualitate valori ale parlamentarismului, cutezanță și sacrificiul generațiilor revoluționare, precum și efortul lor neabătut de a înlătura și învinge obstacolele din calea dezvoltării moderne a țării.      În lista documentelor prezentate își află locul nu numai actele politice sau constituționale adoptate în cancelariile Principatelor Românești, dar și mărturii, memorii, rapoarte diplomatice în care au fost consemnate momente semnificative ale dezvoltării constituționale românești sau ale vieții politice curente. Acestora li se adaugă acte legislative care au transpus în norme imperative voința politică a partidelor aflate la guvernare, decizii luate de statul român, poziții ale minorităților naționale față de unele evenimente istorice. Nu toate documentele expuse au un vădit conținut constituțional, dar au putere de evocare pentru concepții și atitudini politice ale autorităților sau personalităților investite cu atribuții de putere constituită.      Fragment din volum:       “CONSTITUȚIUNEA PRINCIPATELOR UNITE ALE ROMÂNIEI       În numele prea Sfintei Treimi, națiunea Română din Principatele Unite Moldova și Țara Românească, prin legiuitele sale organe și în virtutea suveranității și autonomiei sale, proclamă următoarea constituțiune:        Titlul I. Despre unirea Principatelor      Art. 1. Principatele Moldova și Țara Românească constituie pentru totdeauna un singur stat, guvernat de un singur domn, sub numele de: Principatele Unite ale României.     Legămintele lor seculare cu Înalta Poartă rămân precum sunt întocmite prin capitulațiunile încheiate cu cei după vremi sultani de către Domnii Mircea cel Bătrân, Vlad V., Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare și Vasile Lupu, care legăminte de-mpreună cu integritatea și neutralitatea teritoriului Principatelor Unite, sunt puse sub garanția colectivă a marilor puteri europene.     Art. 2. Cea întâia datorie a puterilor Statului este de a conlucra la desăvârșirea, întărirea și apărarea unirii principatelor în un singur Stat.     Art. 3. Cea mai sacră datorie a fiecărui Român este de a Susține și de a apăra unirea nației într-un singur Stat Roman.        Titlul II. Despre teritoriul Principatelor Unite      Art. 4. Teritoriul Principatelor Unite este nealienabil. Marginile Statului și diviziunile administrative ale comunelor, ocoalelor (plășilor) și districtelor nu se pot modifica decât prin o legiuire.     Nici o concesiune de pământ al Statului nu se poate face asemene fără o legiuire." Citește mai puțin...