Tratat de psihologie jungiana

     După publicarea a peste 20 de volume din operele lui C. G. Jung, inclusiv a fascinantei sale călătorii interioare ilustrată în Cartea Roșie, Editura Trei va propune o sinteză adusă la zi a principalelor teme ale psihologiei analitice sau tangențiale acesteia: arhetipurile, umbra, animă/animus, procesul de individuație, imaginația activă, alchimia, religia –– pentru a cita doar câteva dintre ele.
Citește tot rezumatul cărții Tratat de psihologie jungiana...     Tratatul de psihologie jungiană a luat ființă din necesitatea de a sistematiza vasta literatură din acest domeniu ce cunoaște o înflorire spectaculoasă începând cu anii 1980, plasând-o în contextul operei originale jungiene. Fiecare capitol este structurat într-un mod relativ similar, urmând o anumită temă de la apariția ei în opera lui Jung și până la noile sale dezvoltări radiale, pentru a facilita studiul și înțelegerea.     Tratatul reunește lucrări semnate de analiști jungieni de renume, printre care Anthony Stevens, Verena Kast, John Beebe, Andrew Samuels, Murray Stein, Joan Chodorow, Stanton Marlan. Stilul clar și concis, numeroasele citate ce vin în sprijinul celor afirmate și erudiția autorilor dau o valoare inestimabilă acestui Tratat pentru studenții și specialiștii psihologiei analitice. Totodată, el este o lectură interesantă și incitantă pentru oamenii de cultură din diferite alte domenii.     Fragment din volum:       “Arhetip și simbol        Un paradox suplimentar apare din faptul că Jung, încă de la începuturile anilor 1940, se referă din ce în ce mai des la Sine ca la un arhetip. În ciuda faptului că îl consideră că arhetipul central, rămâne întrebarea dificilă cum poate fi Șinele, simultan, totalitate a psihicului și unul dintre conținuturile arhetipale din interiorul psyche-ului. Această problemă poate fi abordată cel mai bine luând în considerare unele dintre dificultățile inerente noțiunii Sinelui ca totalitate. Prin propria natură, totalitatea Sinelui nu poate fi experimentată, având în vedere faptul că mare parte din el este inconștientă, și de aceea necunoscută nouă. Jung insistă în mod repetat asupra acestei calități în întregime necunoscute a inconștientului: pentru că tot ceea ce cunoaștem este un conținut al conștiinței, însăși ideea de inconștient presupune tot ceea ce este necunoscut și, fiind necunoscut, nu putem avea vreo cunoaștere a naturii sau limitelor sale. Ce putem spune despre el o facem în baza manifestărilor sale în conștiință. În ceea ce privește Șinele, aceste manifestări iau forma simbolurilor arhetipale, care, pentru Jung, sunt cele mai bune reprezentări ale unui fapt psihic necunoscut (Jung 1921/2004, § 807). Șinele este reprezentat în mod necesar prin simboluri, neputând fi reprezentat în niciun alt mod: „Această reprezentare arhetipală corespunde ca imagine inconștienta unei totalități a individului, adică a Sinelui, care pentru conștiință este total ininteligibilă, și anume fiindcă de totalitate nu ține doar psihicul conștient, ci și cel inconștient, care este neinteligibil" (Jung, 1942/2010, § 230).     Cu alte cuvinte, Jung cercetează „manifestările empirice" ale Sinelui, simbolurile sale arhetipale, ca modalități de a obține „indicii" cu privire la natura sa esențială care, cu toate acestea, rămâne de neatins. În același timp, natura acestor simboluri și experiențele mistice, numinoase, cu care sunt asociate, produc un sens al întregului (totalității), care este de necontestat și care se confirmă pe sine." Citește mai puțin...