Eseuri existentiale. Homo sapiens

De ce ESEURI …? Pentru că lucrarea de față cuprinde studii de proporții reduse, fără pretenția de a epuiza subiectele tratate, asupra unor lipsuri, deficiențe, năravuri sau metehne, vicii ale lui homo sapiens, adică a omului deștept, inteligent, superior, contemporanul nostru, care ...
Citește tot rezumatul cărții Eseuri existentiale. Homo sapiens... suntem noi.   Invocând povața poetului roman Horațiu (65-8 î.Hr.), Nil admirări, vom afirma că nu trebuie să ne mirăm, de nimic, dar nici să ne lăsăm stăpâniți de tulburare și covârșiți de emoție, indiferent ce s-ar întâmpla – condiție a fericirii noastre ...    Să acceptăm cuminți că există obiceiuri, deprinderi, purtări, atitudini, care nu ne fac cinste, dar care ne însoțesc permanent, fac parte din noi și le întâlnim zilnic în repetabilitatea lor. Ne referim la prostie și la derivatele ei: bârfă, invidia, lenea. Aceasta din urmă este consecința unui anumit gen de prostie, ce conduce la barfă. Leneșul, din lipsă de preocupări, educative, instructive, eficiente, creatoare, discută despre alții, pe la spate, îi bârfește, îi calomniază, îi urăște. Desigur bârfa presupune o oarecare „știință”, „cultură”, „educație”, o „stăpânire” a artei vorbirii. Omul este „geamăn” cu oricare din „fenomenele” respective, poate chiar cu toate, de vreme ce fiecare individ, mai mult sau mai puțin, face prostii, se comportă prostește, este predispus la leneveala și la bârfă, la aceasta din urmă devenind uneori, nu doar participant pasiv, ci și unul activ. Invidia și răutatea sunt pe aproape, se „învârt” în jurul leneșului-bărfitor. Citește mai puțin...