Parinte in era digitala

    La ce vârstă pot să-i dăruiesc celui mic o tabletă? Peste câți ani va avea nevoie de un telefon mobil? Jocurile video îl agită și-l fac oare "dependent" pe băiatul meu? Ce fel de fotografii poate afișa pe internet fiica mea adolescentă și cu cine se poate "împrieteni" pe Facebook? Specializată în psihiatria copilului și mama a trei băieți, Jodi Gold punctează, pe un ton echilibrat, atât beneficiile educaționale și cognitive ale tehnologiilor digitale, cât și numeroasele capcane.
Citește tot rezumatul cărții Parinte in era digitala... Astfel, părinții noii generații de "copii digitali" vor afla ce aplicații și jocuri încurajează creativitatea și inteligența copilului sau adolescentului, dar și ce limite trebuie impuse (ca durată, dar și la nivel de conținut), pentru a evita hărțuirea online, refugierea nesănătoasă în lumea vituală ori dezinteresul pentru școală și relațiile sociale din reală.      Jodi Gold, psihiatru de copii și adolescenți, este conferențiar universitar la Colegiul de Medicină "Weill Cornell" din New York.     Cuprins: Cuvânt-înainte Cuvânt de mulțumire Introducere: Dincolo de regulile rigide   I Minunata lume nouă digitală      1. înțelegerea habitatului digital al familiei: cultivarea rezilienței online și a cetățeniei digitale     2. Punctele de cotitură ale dezvoltării digitale: despre modurile în care tehnologia marchează dezvoltarea copilului      3. Peisajul digital: ce trebuie să știți despre terenul tehnologiei      4. De la tableta digitală la faima pe Facebook: bunele și relele dezbaterilor despre lumea digitală    II Dezvoltarea copilului în epoca digitală      5. Descărcarea de programe pentru copiii în scutece: cum să administrăm universul digital al copilului înainte de vârstă preșcolară — de la 0 la 2 ani      6. Digi-prichindeii și tehno-pustii: ați învățat deja la grădinița tot ce trebuie să știți despre universul digital — de la 3 la 5 ani      7. Anii digitali magici: calmul dinaintea furtunii digitale din gimnaziu — de la 6 la 8 ani     8. Bun venit în clubul navigatorilor inveterați: gata de decolare? V-ați luat biletul de îmbarcare în călătoria digitală? — de la 8 la 10 ani      9. Preadolescentă și revoluția mesajelor de tip text: punctul maxim al utilizării tehnologiei digitale — de la 11 la 14 ani      10. Imersați în digital: rescrierea regulilor despre independență, întâlniri amoroase, prieteni și școala — de la 15 la 18 ani    III Nu tuturor li se potrivește aceeași măsură      11. Copilul cu nevoi speciale în lumea digitală: modificarea regulilor pentru copiii cu ADHD, anxietate și depresie      12. Nu-i confiscați telefonul!: Principii de bază pentru a încheia un acord privind tehnologia digitală din familie  Recomandări de lectură        Fragment din volum:       “TEHNOLOGIA POATE AFECTA CREIERUL COPIILOR?        Dacă credeți tot ce citiți, atunci tehnologia sigur afectează creierul copiilor. Tehnologia, e drept, ne modifică creierul. Ne modifică și modul în care facem cercetare, scriem și comunicăm. Experiența de viață modelează și desțelenește căile neuronale. În concluzie, creierele oamenilor din fiecare generație arată diferit de cele ale părinților lor. Creierele copiilor noștri devin poate mai capabile să „scaneze”, să răsfoiască și să treacă de la un aspect la altul. Cercetătorii au descoperit că jocurile video îmbunătățesc gândirea vizual spațială și încurajează rezolvarea independetă a problemelor. În mod inevitabil, copiii comunică și scriu diferit. Ei au acces ușor la informație. Ce trebuie să învețe la școală e cum să evalueze credibilitatea și autenticitatea site-urilor de web și cum să nu plagieze munca altora. Generația Y și digi-prichindeii trebuie să învețe să utilizeze hyperlinkurile, imaginile digitale, clipurile video și efectele speciale atunci când scriu o „lucrare” sau fac o prezentare. Tehnologia schimbă modurile în care scriem, facem cercetare, citim și învățăm, însă de aici și până la a crede că strică creierele copiilor e un drum mult prea lung și nu ne ajută deloc în discuția de față. În general, tehnologia sprijină dezvoltarea cognitivă atunci când este introdusă la vârstele adecvate și în doze rezonabile. Cercetările anterioare (mă refer la cele întreprinse între 1980 și 2008) erau negative în legătură cu impactul tehnologiei asupra creierului. Majoritatea acelor studii se concentrau pe televizor și mijloace de comunicare în masă mai pasive. Adevărul e că nu s-a dovedit că televizorul ne strică creierul, în ciuda avertismentelor timpurii. Partea cea mai proastă a tehnologiei digitale e că poate duce la un comportament sedentar. Academia Americană de Pediatrie și orice cercetător din domeniu spun clar și răspicat că televizoarele nu trebuie plasate în dormitor. Multe dintre consolele noi de jocuri încurajează „exersarea prin joc”, definită ca jocuri video care includ și o formă de exercițiu fizic." Citește mai puțin...