Cumpără cartea Scrisori catre fiul meu la cel mai mic preț:

46.55 lei Vezi cartea
43.12 lei Vezi cartea
49.00 lei Vezi cartea
41.65 lei Vezi cartea
12.02 lei Vezi cartea

Descrierea cărții Scrisori catre fiul meu de Gabriel Liiceanu

Un tată îi scrie, înaintea unei operații dificile, fiului său. Expeditorul e în America, iar destinatarul, în Japonia. După operație, scrisorile continua să se înlănțuie. Se agăță mai întâi „că iederă" de orice le iese în cale, apoi, după întoarcerea acasă a tatălui, devin confesiuni pe cele mai delicate subiecte: cum e cu „celălalt sex", ce căutăm într-o lume în care nu părem destinați fericirii? Protagonista scrisorilor este însă inima, în toate ipostazele ei: inimă de tată, inimă de îndrăgostit, inimă de discipol, cea de fiu, cea de om obișnuit, plin de griji, și chiar inima-inimă, personajul-vedeta al anatomiei noastre, care se poate îmbolnăvi. Citește mai mult... O întreagă geografie afectivă, creată după capriciile memoriei, se ascunde în plicul încăpător al acestei cărți: scene americane, scene din Heidelberg, un dans cu urmări nebănuite, scene din casa copilăriei, adresa mitică „Dr. Lister 69", flash-uri din anii '50 și fleacurile vieții de zi cu zi. Dar și gândurile abstracte, sistematizate, care se datorează „riscului de a avea un tată filozof". Din cele șaisprezece scrisori se conturează o viață și un cod. Sub protecția distanței și-a convenției epistolare, Gabriel Liiceanu găsește prilejul să fie sincer, vulnerabil de sincer uneori, să-și amintească, să povestească, să cadă pe gânduri, să se lase întrebat și să ne răspundă. Pentru că, acceptând pactul propus de autor, fiecare cititor se transformă în „fiul" din titlu. Fragment din "Scrisori către fiul meu" de Gabriel Liiceanu "Dragul meu, m-ai întrebat în ultima scrisoare cine este prietenul care m-a luat cu el în State și cum se face că nu ai auzit de el niciodată. Ai să te miri: de fapt, nici eu nu-l cunosc. Îl cheamă Martin și este medic. În urmă cu un an, a venit în vizită la București, cu soția lui, Mioara, medic și ea, și cu fiica lor, care are acum 26 de ani, Alexandra. Înainte de a pleca ei din țară, prin 1985, nu-i întâlnisem decât o singură dată, la Andrei acasă. Martin nu trecuse, cred, de 40 de ani, dar arătă cu mult mai tânăr, pesemne și pentru că era blond-saten, subțire și agil, cu o privire extrem de vie și ușor arogantă. Era chirurg cardiolog, o adevărată vedetă a Fundenilor, specializat în operarea defectelor congenitale de inimă la copii. Altfel spus, era un fel de olar de geniu, căruia îi plăcea să remodeleze în carnea vie a inimilor greșite de primul Demiurg. În 1985, în plină glorie medicală, „a fugit" în America, trecând mai întâi prin Grecia, la sfatul securistului de la Fundeni (nasc și la Securitate oameni?), care l-a prevenit că, din cauza notorietății acumulate și a invidiei stârnite în jur, prin uneltiri colegiale bine ticluite (lucra în același domeniu cu secretarul de partid al spitalului), urma să fie băgat la zdup. Se înscenă o chestie cu bani în plic strecurați într-o carte din biblioteca proprie aflată în cabinet. La 43 de ani a trebuit să ia totul de la capăt.Într-o carte despre spitalul Fundeni al cărei coautor este se află cele mai tulburătoare pagini pe care le-am citit vreodată despre psihologia emigrantului. De fapt, e mai mult decât atât." Citește mai puțin...