Marturisiri si anateme

„Sunt fericit doar când mă gândesc la renunțare și mă pregătesc pentru ea. Restul e amărăciune și zbucium. Să renunți nu-i lucru ușor. Totuși, ajunge să aspiri la renunțare ca să te simți deja mai împăcat.
Citește tot rezumatul cărții Marturisiri si anateme... Să aspiri la ea? Până și simplul fapt de-a te gândi la ea îți dă iluzia că ești altul, iar această iluzie este o victorie, cea mai măgulitoare, dar și cea mai amăgitoare.“ (CIORAN) Fragment din carte: "Când ai ieșit din cercul de erori și iluzii înlăuntrul căruia se desfășoară faptele, îți este aproape imposibil să iei o poziție. E necesar un minimum de nerozie pentru orice, pentru a afirma și chiar pentru a nega. Ca să întrezărești esențialul trebuie să nu practici nici o meserie. Să stai toată ziua lungit — și să gemi...   Tot ce mă pune în dezacord cu lumea îmi este consubstanțial. Foarte puțin am învățat din experiență. Decepțiile mele mi-au luat-o mereu înainte. E o plăcere incontestabilă să știi că tot ce faci nu are nici o bază reală, că e totuna să săvârșești o faptă ori să n-o săvârșești. Nu-i mai puțin adevărat că în gesturile noastre cotidiene ajungem la un compromis cu Vacuitatea, adică, rând pe rând iar uneori în același timp, considerăm această lume și reală, și ireală. Amestecăm astfel adevăruri pure și adevăruri sordide, iar această mixtură, umilire a cugetului, este revanșa vieții. Nu durerile violente lasă urme în noi, ci durerile înăbușite, stăruitoare, suportabile, care fac parte din rutina noastră cotidiană și care ne macină la fel de conștiincios ca și Timpul. Nu putem asista mai mult de un sfert de ceas la disperarea altuia fără să ne pierdem răbdarea. Prietenia nu prezintă interes și nu are forța decât atunci când suntem tineri. În ce-l privește pe omul în vârstă, e clar că mai mult decât orice se teme că prietenii o să-i supraviețuiască. " Citește mai puțin...