Enciclopedia relatiilor internationale. Vol. 1 + 2

    Enciclopedia relațiilor internaționale. Volumul 1 (A-M)  și volumul 2 (N-Z), coordonator Dan Dungaciu     Enciclopedia relațiilor internaționale cuprinde 479 de intrări, ordonate alfabetic.
Citește tot rezumatul cărții Enciclopedia relatiilor internationale. Vol. 1 + 2... Acestea definesc și analizează termeni de referință din teoria și practica relațiilor internaționale: teorii clasice, paradigme, perspective, instituții, doctrine de securitate, organizații regionale și globale (politice, economice, culturale și de securitate), conferințe internaționale, termeni consacrați din studiile strategice și de securitate, precum și concepte/evenimente specifice Europei Răsăritene. Ca metodologie de redactare a termenilor a fost folosită o structură-tip ce include: • identificarea termenului • conceptualizarea sa • prezentarea și dezvoltările instituționale/teoretice/analitice • critici/reconsiderări ale termenului; statutul conceptului în prezent • bibliografie.     Denumirea fiecărui termen este menționată la începutul articolului, în text apărând doar inițială/inițialele acestuia, cu literă mare de tipar îngroșată. În textul fiecărei intrări citatul va găsi una sau mai multe trimiteri la alți termini conținuți în Enciclopedie, indicate prin asterisc (de exemplu „...statele member ale ONU*...“). Asteriscurile – marcate la prima ocurență – vor arăta corelații cu acele intrări care completează și nuanțează informația, din articolul de pornire.     Bibliografia de la sfârșitul fiecărei intrări oferă un suport pentru documentarea termenului abordat.     Fragment din lucrearea "Enciclopedia relațiilor internaționale" de Dan Dungaciu:     ”Consiliul NATO-Rusia. NRC (NATO-Russia Council) este principalul organism care servește ca for de dialog, cooperare și dezvoltare a relației dintre NATO și Rusia și are ca scop realizarea unei păci durabile și cuprinzătoare în zona euroatlantică, pe baza principiilor democrației și securității comune.     La 28 mai 2002, relațiile Rusia-NATO au fost reconfigurate prin înlocuirea Consiliului Permanent Comun — forumul de consultare și cooperare creat în 1997 prin Actul Fondator cu Consiliul NATO-Rusia — NRC. Spre deosebire de Consiliul Permanent Comun, care era în esență o structură bilaterală, NRC se întrunea la nivelul celor 26 (în prezent 28) de state membre ale NATO și Rusiei, astfel încât fiecare țară participă în calitatea sa națională și la nivel de egalitate cu celelalte state.     NRC a fost creat în cadrul summit-ului de la Roma prin intermediul Declarației de la Roma privind Relația NATO-Rusia: O nouă dimensiune a șefilor de state și de guverne ai membrilor NATO și Rusiei. În Declarație se precizează că NRC „va lucra pe baza unui dialog politic continuu între membrii săi pe subiecte de securitate, pentru a identifica din timp probleme emergente, a determina abordările comune și întreprinderea de acțiuni comune optime, după caz".     Declarația de la Roma identifică lupta împotriva terorismului drept un domeniu-cheie de cooperare. În acest sens, unul dintre noile mecanisme ale NRC devenea „Grupul de Lucru ad-hoc" pe problematica terorismului, care ia în discuție abordările conceptuale în vederea combaterii terorismului și urmărește să dezvolte cooperarea practică în acest sens. În conformitate cu Declarația de la Roma, statele membre NATO și Rusia colaborează ca parteneri egali în domenii de interes comun în cadrul NRC. Scopul său este de a servi drept structura principală și loc de desfășurare a relațiilor dintre NATO și Rusia, în scopul extinderii acestora.     Lucrările în cadrul NRC se concentrează pe toate domeniile de interes comun identificate în Actul Fondator. Cooperarea este intensificată într-o serie de domenii-cheie, printre care se numără luptă împotriva terorismului, gestionarea crizelor, măsurile de control al armelor și de consolidare a încrederii, logistica, cooperare militară, reforma apărării și situații de urgență civile.” Citește mai puțin...